Limba latina clasica nu cunostea categoria articolului; in latina, puer cantat inseamna "un copil canta" sau "copilul canta".
Unii lingvisti sustin ca si latina clasica a avut un articol definit sau, cel putin, un inceput de intrebuintare a demonstrativului ille, mai rar ipse, cu functia unui articol definit. F. Müller, in 1924, ajunge la concluzia ca deja la Plautus, la Cicero si Petronius, precum si la alti scriitori popularizanti, se intalnesc constructii de tipul demonstrativ plus substantiv, unde demonstrativul avea o valoare demonstrativa slaba, apropiata de aceea a articolului.
Dupa unii lingvisti, aparitia articolului in latina s-ar datora influentei grecesti exercitate prin traduceri. Se recurgea la demonstrative, care erau cuvinte foarte apropiate ca inteles de articolul definit.
Limba latina din secolele III-IV ofera exemple in care demonstrativul se apropie semantic de articolul definit; de exemplu: montis illius, ipsa aqua.
O lucrare in care valoarea demonstrativului este foarte apropiata de cea a articolului hotarat actual este Peregrinatio Aetheriae ad loca sancta.
"Dar indiferent de speculatii, transformarea in articol presupune o schimbare de natura formala in posibilitatile lor combinatorii." spunea Maria Manoliu. In limba latina, ille si unus nu presupuneau prezenta unui nume, dar in limbile romanice, articolele corespunzatoare nu pot aparea singure.
Articolul definit are la baza formele de masculin/feminin, nominativ/acuzativ, singular/plural ale demonstrativului ille. Ipse e continuat de sarda, dialect logudoreic, cu formele de su/sa.
- in italiana - il/lo/i/gli/la/le;
- in franceza - le/la/les;
- in spaniola - el/la/los/las;
- in romana - illius a dat "lui".
Articolul nedefinit are la baza numeralul unum/unam.
Articolul partitiv. In italiana si franceza s-a dezvoltat o categorie speciala de articol - articolul partitiv, care se refera la unele aspecte cantitative ale obiectului, indica o cantitate nedeterminata. La singular se combina cu substantive care indica materii continue - nenumarabile -, iar la plural se combina cu substantive care indica materii discontinue - numarabile.
Formele articolului partitiv apar in franceza din prepozitia de, in italiana di, urmata de formele articolului hotarat. Din punct de vedere fonematic, prepozitiile de/di sunt identice cu urmasii prepozitiei latine de.
