Logo site. Imaginea unei mâini care ţine un stilou şi textul www.limbalatina.ro

Ultimele cuvinte adăugate în Dicționarul Latin - Român Online

Lista de mai jos conține ultimele 30 de cuvinte adăugate în Dicționarul Latin Român Online:

  • genuinus2, -a, -um = adj. [genae] molar: ~ dens CIC. dintele molar // genuinus, -i s.m. dinte molar; (prov.) genuinum frângere in aliquo PERS. a-si rupe dintii sfasiind pe cineva (a critica violent)
  • genuinus1, -a, -um = adj. [geno] 1. din nastere, natural: genuinae virtutes CIC. calitati din nastere; 2. (fig.) autentic, veritabil GELL.
  • Treveri (Treviri), -orum = s.m.pl. 1. trevirii (neam germanic situat in stanga Rinului,pe malurile Moselei); 2. capitala trevirilor, numita Augusta Treverorum (azi, Trier) II Trevericus, -a, -um adj. al treverilor
  • nimirum = adv. desigur, de buna seama, fara indoiala, fireste, vezi bine: non omnia ~ eidem dii dedere LIV. zeii desigur nu au dat aceluiasi om toate darurile, (ironic) uni ~ tibi recte semper erunt res HOR. numai tie, fireste, iti va merge bine totdeauna
  • dilargior, -iri, -itus sum = vb.t. dep. a da in dreapta si in stanga, a darui cu generozitate: Sulla qui omnia quibus voluit dilargitus est CIC. Sulla care a daruit cui a vrut totul; (sens. pas.) dilargitis proscriptorum bonis SALL. bunurile proscrisilor fiind date oricui
  • propendo, -ere = vb.i. a cantari: nec dependes, nec propendes PL. As. 305 nu vei cantari nici mai mult, nici mai putin
  • =
  • propensus, -a, -um = p.pf. vb. propendeo // adj. 1. care atarna in fata: labrum propensum SOL. buza care atarna in jos; 2. (la comp.) mai greu la cantar, valorand mai mult, preponderent: de mea pecunia illa ramenta fit plumea propensior PL. Bacch. 573 din banii mei, aceea se alege mai mult decat cu un fulg smuls, id fit propensior CIC. acest motiv atarna mai greu; 3. (fig.) inclinat spre: ~ ad misericordiam CIC. aplecat spre mila,paulo ad voluptates propensior CIC. putin cam prea inclinat spre placeri, ~ in alteram partem CIC. inclinat spre cealalta partida; (oc.) disputatio ad veritatis similitudinem propensior CIC. teza ce pare ca se apropie mai mult de adevar
  • assevero (ads-), -are, -avi, -atum = vb.i. si vb.t. 1. (abs) a vorbi serios: bella ironia, si iocaremur; sin adseveramus ... CIC. ironie draguta, daca glumim; dar daca vorbim serios ...; 2. a afirma, a sustine, a atesta: asseverabat in exsilium se iturum CIC. afirma ca va pleca in exil, hoc meum de quo tanto opere hoc libro asseveravi CIC. aceasta idee a mea, pe care am sustinut-o atat de mult in aceasta carte, ordinem agminis adseverare non possim TAC. n-as indrazni sa garantez in ceea ce priveste ordinea marsului, magni artus Germanicam originem adseverant TAC. trupurile mari dovedesc originea lor germanica; 3. (rar) a incrunta: - frontem APULL. 3, / J a-si incrunta fruntea
  • iamdudum (iam dudum) = adv. 1. inca de mult: quod e, te ~ hortor CIC. lucru la care te indemn inca de mult; si 2. pe data, fara intarziere: ~ sumite poenas VERG. pedepsiti-ma imediat
  • ovilius, -a, -um = adj. de oaie: ~ caseus CAT. branza de oaie // ovilia, -ae s.f. carne de oaie PRISC.
  • ovilis, -e = adj. de oi CAT.
  • ovile, -is = s.n. 1. staul de oi sau de capre VERG. s.a.; 2. loc ingradit din Campul lui Marte (in care se facea votarea) LIV. 26,22,11
  • Ovidius, -ii = s.m. nume gentilic (de ex.: P. Ovidius Naso, vestitul poet din vremea lui August, nascut la Sulmona in anul 43 a.Chr. si mort la Tomis in anul 17 p.Chr.) II Ovidianus, -a, -um adj. ovidian
  • sensim = adv. pe nesimtite, putin cate putin, incet, gradat, moderat: ~ amicitias dissuere CIC. a desface putin cate putin prieteniile, ~ queri PHAEDR. a se plange cu masura
  • commuto, -are, -avi, -atum = vb.t. 1. a schimba (complet): omnia natura commutat LUCR. natura transforma totul, ~ vultum et sermonem ad eorum voluntatem CIC. a-si schimba expresia fetei si vorba dupa vointa lor, ~ consilium CIC. a schimba planul, ~ iter CAES. a schimba drumul, commutatur animo CIC. isi schimba sentimentele; 2. a schimba, a face schimb cu altul: vin commutemus? PL. vrei sa facem schimb?, ~ captivos CIC. a face schimb de prizonieri, ~ inter se vestem PL. a schimba intre ei imbracamintea, ~ locum PL. a-si schimba locul, ~ gloriam constantiae cum caritate vitae CIC. a schimba gloria statorniciei cu iubirea de viata, ~ studium belligerendi agricultura CAES. a schimba ocupatiile razboinice cu agricultura, ~ fidem suam pecuniă CIC. a-si vinde cinstea pe bani, non ~ tria verba inter vos TER. a nu schimba trei cuvinte intre voi
  • commuto, -are, -avi, -atum = vb.t. 1. a schimba (complet): omnia natura commutat LUCR. natura transforma totul, ~ vultum et sermonem ad eorum voluntatem CIC. a-si schimba expresia fetei si vorba dupa vointa lor, ~ consilium CIC. a schimba planul, ~ iter CAES. a schimba drumul, commutatur animo CIC. isi schimba sentimentele; 2. a schimba, a face schimb cu altul: vin commutemus? PL. vrei sa facem schimb?, ~ captivos CIC. a face schimb de prizonieri, ~ inter se vestem PL. a schimba intre ei imbracamintea, ~ locum PL. a-si schimba locul, ~ gloriam constantiae cum caritate vitae CIC. a schimba gloria statorniciei cu iubirea de viata, ~ studium belligerendi agricultura CAES. a schimba ocupatiile razboinice cu agricultura, ~ fidem suam pecuniă CIC. a-si vinde cinstea pe bani, non ~ tria verba inter vos TER. a nu schimba trei cuvinte intre voi
  • prorsus2, -a, -um = adj. [pro + vorsus] 1. in linie dreapta AVIEN.; 2. (fig.) in proza: prorsâ et vorsa facundiă APUL. in proza si in versuri
  • admixtus, -a, -um = p.pf. vb. admisceo
  • redoleo, -ere, -ui = vb.i. si vb.t. a raspandi un miros, a emana: mella redolent thymo VERG. mierea miroase a cimbru, ~ vinum CIC. a mirosi a vin, anima ~ SEN. RH. respiratie care miroase (unt): (fig.) ~ antiquitatem CIC. a avea miros de ceva vechi
  • nitidus, -a, -um = adj. 1. stralucitor, lucios: ebur nitidum fildes lucios, nitidae aedes sint PL. odaile ii stralucesc de curatenie, aries nitidissimus auro OV. berbecul stralucind de aur; 2. stralucitor, infloritor de sanatate, gras: ~ ex morbo LIV. intremat bine, me nitidum bene curata cute vises HOR. ai sa ma vezi infloritor de sanatate si cu pielea bine ingrijita, nitida iumenta NEP. vite grase, nitidae fruges LUCR. lanuri frumoase, nitidissimus annus OV. an foarte manos; 3. frumos, ingrijit, elegant: pexo capillo nitidi CIC. spilcuiti, cu parul bine pieptanat, ex nitido fuit rusticus HOR. din om dichisit, se face taran, nitidis fundata pecunia villis HOR. bani plasati in ferme frumoase, {despre stil) verba nitidiora CIC. cuvinte mai alese
  • pedetemptim = adv. pas cu pas, putin cate putin, gradat CIC.; cu bagare de seama, prudent PACUV.
  • siquidem sau si quidem = conj. 1. daca intr-adevar; 2. dat fiind ca, avand in vedere ca CIC. s.a.
  • transumptiva, -ae = s.f. v. transumptio
  • transumptio, -onis = s.f. (ret.) metalepsa QUINT.
  • transumo, -ere, -sumpsi, -sumptum = vb.t. a lua sau a primi de la altul SUET.
  • sartus, -a, -um = p.pf. (vb. sarcio) carpit, dres, reparat, refacut; (expr. despre un edificiu, monument) sartus (et) tectus = reparat si acoperit, refacut, in perfecta stare: aedem Castoris sartam tectam tradere CIC. a preda templul lui Castor in perfecta stare; sarta tecta operatii de reparare a lacasurilor; (fig.) aliquem sartum tectum conservare CIC. a pastra pe cineva in perfecta stare, (s.n.pl.) sarta tecta lucrari de reparatie, Chelidon in his sartis tectis dominata est CIC. Randunica era patroana in aceste lucrari de reparatie; (fig.) sarta tecta tua praecepta habui PL. Trin. 317 am urmat invataturile tale intocmai
  • sarcion, -ii = s.n. pata la un smarald PLIN.
  • sarcio, -ire, sarsi, sartum = vb.t. a carpi, a repara, a reface: tunicae sartae IUV. tunici carpite, ~ dolia CAT. a repara butoaiele, ~ aedes PL. a repara casa; (fig.) ~ damna LIV. a repara pagubele, ~ iniuriam CIC. a repara o ofensa; (v. si sartus)
  • peculiaris, -e = adj. 1. cumparat din banii sclavului: peculiare vinum DIG. vin cumparat din banii sclavului; 2. (care apartine persoanei) propriu, personal, particular; peculiarem aliquam (ovem) habere PL. a avea cateva oi proprietate personala, ~ servus SUET. sclav personal al imparatului, ~ tuus testis CIC. un martor care-ti apartine, de plebe peculiarem rempublicam fecistis LIV. 3,19,9 din plebe voi ati facut un stat al vostru; 3. special, exceptional, extraordinar: peculiare edictum CIC. edict special, peculiare meritum SUET. merit exceptional

Semnalați o eroare în Dicționarul Latin - Român Online
Mergeți la pagina principală a Dicționarului Latin - Român Online

Pagina curentă a fost creată luni, 08 august 2016, 11:00
Ultima actualizare: vineri, 28 aprilie 2017, 15:23
Începând cu 08.08.2016 pagina curentă a avut 6771 vizualizări, 0,63% din total
Întregul site a avut un total de 1070600 vizualizări
Salt la începutul conținutului

   Valid HTML 5    CSS valid!