Logo site. Imaginea unei mâini care ţine un stilou şi textul www.limbalatina.ro

Dicţionar latin - român, ultimele cuvinte adăugate

Lista de mai jos conține ultimele 30 de cuvinte adăugate în Dicționarul Latin Român Online:

  • esca, -ae = s.f. 1. mancare, hrana: escae et potiones CIC. mancaruri si bauturi; 2. momeala de prins peste sau pasari; (fig.) momeala: voluptas esca malorum CIC. placerea, momeala nenorocirilor
  • dominicus, -a, -um = adj. 1. al stapanului: dominicae habitationes COL. locuintele stapanului; 2. al imparatului COD. IUST.; 3. al Domnului: dies ~ sau dominica TERT. ziua Domnului (duminica) // Dominicum, -i s.n. a. o culegere de versuri ale lui Nero; b. serviciu divin de duminica
  • Thestor, -oris = s.m. tatal prezicatorului Calchas // Thestorides, -ae s.m. fiul lui Thestor (Calchas)
  • Thestius, -ii = s.m. rege al Aetoliei (tatal a doi baieti: Plexippos si Toxeus si a trei fete: Althea, Leda si Hypermnestra) II Thestiades, -ae s.m. urmas barbatesc al lui Thestius (de ex.: Meleagros, fiul Altheii) // Thestias, -adis s.f. fiica a lui Thestius (Althea)
  • Thessalonica, -ae si Thessalonice, -es = s.f oras in sudul Macedoniei (situat in punctul de unde incepe Peninsula Chalcidica; azi, Thessalonike ) II Thessalonicenses, -ium s.m.pl. thesalonicienii
  • Rhipaeus (Rhiphaeus), -a, -um = adj. rifeu, scitic: Rhipaei montes PLIN. muntii Riphaei (in Scythia)
  • Ripensis, -e = adj. vecin cu malurile Dunarii AMM.; Ripensis = Riparensis COD. TH.
  • Riphaei = v. Rhipaei
  • primanus, -a, -um = adj. din legiunea intai // primani, -orum s.m.pl. soldati din prima legiune
  • advena, -ae = (de toate trei genurile) a. strain, venit din alta parte: Dei advenae CIC. zei straini, e Corintho ~ anus TER. o baba venita de la Corint, exercitus ~ VERG. armata straina, ~ Thybris VERG. Tibrul care vine din tara straina, ~ amor OV. iubire pentru o straina; b. (fig.) strain (de ceva), nestiutor: iuvenis non ~ belii STAT. tanar nu nestiutor in ale razboiului
  • adveneror, -ari, -atus sum = vb.t. dep. a venera VARR.
  • praeeo, -ire, -ivi (-ii), -itum = vb.i. si vb.t. 1. a merge inainte, a preceda: instituit primus, ut consulibus lictores praeirent CIC. a stabilit cel dintai ca lictorii sa mearga inaintea consulilor. Laevinus Romam praeiit LIV. Laevinus a ajuns primul la Roma; (vb.t.) is per avia praeibat eum TAC. acesta il preceda, mergand prin locuri neumblate; (fig.) ~ legentibus QUINT. a face prima lectura (ca sa-i invete pe altii sa citeasca), ad cognitionem natura ipsa praeeunte, deducimur CIC. ajungem la cunoastere, natura insasi calauzindu-ne, (vb.t.) ut famam sui praeiret TAC. ca s-o ia inaintea vestii despre venirea sa; 2. (spec.) a rosti cel dintai o formula (de rugaciune, de juramant, de consfintire): agedum, praei verba, quibus me devoveam LIV. haide, rosteste formula cu care trebuie sa ma jertfesc, coactus pontifex maximus verba ~ LIV. marele-preot a fost fortat sa rosteasca formula (de consacrare), ~ sacramentum TAC. a rosti formula de juramant (a soldatilor), praeibat preces regi CURT. rostea rugaciunile, repetate apoi de rege, praeeuntibus exsecrabile carmen sacerdotibus TAC. preotii rostind formula blestemata, (cu D.) quid iurem?praei verbis quid vis PL. ce sa jur? Rosteste fu ce formula de juramant vrei; 3. a dicta, a prescrie, a ordona: incitati sunt, ut vobis voce praeirent, quid iudicaretis CIC. au fost instigati sa va dicteze prin strigate ce sentinta sa dati, omnia, ut decemviri praeierunt, facta LIV. toate s-au facut asa cum au ordonat decemvirii; [inf. pf.praeisse]
  • conqueror, -queri, -questus sum = vb.t. si vb.i. dep. a se plange (de ceva), a deplange: (abs.) nequiquam in senatu est conquestus LIV. degeaba s-a plans in senat, ~ Suum fatum RH. HER. a se plange de soarta sa, ~ haec ad cives Romanos CIC. a se plange de aceste lucruri la cetatenii romani, ~ apud patres vim atque iniuriam dictatoris LIV. a se plange senatorilor de violenta si nedreptatea dictatorului, ~ de ea re apud aliquem SUET. a se plange de acest lucru cuiva, ~ se deseri SUET. a se plange ca este parasit, ~ quod [cu conjct] a se plange de faptul ca, ~ cur [cu conjct.] a se plange intreband de ce...
  • Morus, -i = s.m. raul Mures
  • aggregatio, -onis = s.f. adaos BOETH.
  • patio, -ere = (arh.)vb. patior
  • admoveo, -ere, -movi, -motum = vb.t 1. a misca (spre), a duce (spre), a apropia: — exercitum propius urbem CIC. a misca armata mai aproape de oras, sibi — reticulum ad nares CIC, a-si duce punguta la nas, ~ scalas moenibus LIV. a apropia scarile de ziduri, victima aris admota LIV. victima impinsa spre altar, mors Agrippae admovit propius Neronem Caesari VELL. moartea lui Agrippa l-a apropiat pe Tiberius de Augustus; (la pas.) a fi apropiat, a fi vecin: Africa Nilo admota IUV. Africa vecina cu Nilul, genus admotum superis SIL. speta apropiata de zei; 2. a aseza, a pune: ~ diadema capiti SUET. a pune diadema pe cap, ~ ignes templis TIB. a da foc templelor, ~ manus vectigalibus populi Rom. CIC. a pune mana pe (a-si insusi) veniturile poporului roman, ruderibus purgandis manus primus admovit SUET. a pus cel dintai mana (la treaba) pentru inlaturarea daramaturilor, ~ manus nocentibus LIV. a-si ridica bratul impotriva vinovatilor (a-i pedepsi), ~ aures CIC. a-si apleca urechea (a asculta), ~ mentem ad voces alicuius CIC. a fi atent la vorbele cuiva, ~ Graecis acumina chartis HOR. a-si apleca spiritul asupra cartilor grecesti; 3. a folosi, a intrebuinta: ~ herbas OV. ~ remedia SEN. a folosi buruieni, leacuri, ~ orationem ad motus inflammandos CIC. a folosi cuvantarea ta inflacararea sentimentelor, populationibus terrorem oppidanis admotus LIV prin jafuri a fost varata groaza in oraseni; [forme sincopate: admorunt = admoverunt, admorint=admoverint, admoram = admoveram, admorat = admoverat, admosse = admovisse]
  • Vindelici, -orum = s.m.pl. vindelicii (neam celtic din Vindelicia — regiune intre Dunare, Inn si Alpi avea drept capitala localitatea Augusta rum — azi, Augsburg) // Vindelicus, -a, -um adj. al vindelicilor
  • sacrum, -i = s.n. 1. lucru sfant, obiect de cult (odoare, vase sfinte, statuete etc): sacra ex aedibus suis eripere CIC. a fura odoarele din lacasul lor; 2. ceremonie religioasa, solemnitate religioasa, ritual, sacrificiu: sollemne ~ Apollinis SUET. sacrificiu solemn adus lui Apollo, sacra sau sacrum facere a face un sacrificiu, eisdem uti sacris CIC. a practica acelasi cult, sacra canunt HOR. canta imnuri de jertfa, sacra Cereris CIC. ceremoniile religioase (misterele) Cererei, sacra Orphica CIC. misterele orfice, sacra publica solemnitati religioase pe cheltuiala statului, sacra stata OV. solemnitati religioase fixe, sacra nuptialia (iugalia) OV. ceremonii de nunta; (fig.) caelestia sacra OV. cultul poeziei, sacra studiorum TAC. misterele studiilor; (prov.) inter ~ saxumque stare PL. a fi intre victima de jertfa si cutitul de cremene (intre ciocan si nicovala), hereditas sine sacris PL. mostenire fara ceremonii costisitoare (pleasca)
  • Pietas Iulia = oras in Istria (azi, Pola)
  • cultus1, -a, -um = p.pf. vb. colo // adj. 1. lucrat, cultivat: ~ ager cultissimus QUINT. teren foarte lucrat, cultiora loca CURT. locuri mai lucrate // culta, -orum s.n.pl. locuri cultivate, culturi: culta evastata bello LIV. culturi complet distruse de razboi; 2. impodobit, gatit, elegant: ~ adulter OV. amantul dichisit, ~ Tibullus OV. elegantul Tibullus; 3. cultivat, rafinat: cultiora tempora et ingenia CURT. timpuri si spirite mai rafinate
  • tamdiu si tam diu = adv. atata timp: quem ~ timuissent NEP. de care se temusera atata timp, (in corel, cu quamdiu, quoad, dum, donec): ~ requiesco, quamdiu ad te scribo CIC. ma odihnesc atata timp cat iti scriu, ~ ... quoad atata timp ..., pana ce ..., ~ laudabitur, dum ... manebit CIC. va fi laudat atata timp cat va starui
  • addubito, -are, -avi, -atum = vb.i. a. a sta la indoiala: de quo addubitat .aCIC. lucru in privinta caruia sta la indoiala (se indoieste), res addubitata CIC. lucru indoielnic; b. (rar) a sovai CIC.
  • Addua (Adua), -ae = s.f. afluent al Padului (azi, Adda)
  • addormio, -ire (addormisco, -ere) = vb.i. a adormi SUET.
  • addoceo, -ere = vb.t. a face (pe cineva) sa stie mai mult, a invata (pe cineva) lucruri in plus: ebrietas addocet artes HOR. Ep. 1, 5 betia il face mai stiutor
  • suspense = adv. (numai la comp.) suspect, indoielnic
  • Vindex, -icis = s.m. C. Iulius Vindex (procurator care s-a rasculat impotriva lui Nerva)
  • Comparo2, -are, -avi, -atum = vb.t. [compar] 1. a uni (intre ele lucruri, fiinte), a combina facand un tot: ut eaque (deus) inter compararet et proportione coniungeret CIC. ca elemente divinitatea sa le combine si sa le uneasca proportional, priore consulatu inter se comparantes V. fiind colegi in consulatul precedent, ambo \tbmtl adspicimus, non possumus non vereri ne comparati sitis LIV. cand va privim pe amandoi laolalta, nu putem sa nu ne temem ca ati fost rau combinati; 2. a pune sa se masoare, a opune ca r. ita se res habet, ut ego cum patrono diserComparer CIC. situatia e astfel, că sînt pus l măsor cu cel mai elocvent avocat, velut ad i certamen comparaţi duces LIV. generali tfi se măsoare ca într-o luptă supremă, hune î comparaverat SUET. pe acesta il pusese sa cu un sclav trac; 3. (fig.) a pune pe acelasi plan: neminem tibi anteposuissem, aut etiam sem CIC. pe nimeni nu l-as fi pus mai presus de tine, sau chiar pe acelasi plan cu tine, quae victoria Marathonio possit comparari tropaeo? Ce victorie de la Maraton ar putea fi egalata cu victoria de la Tropeum?, utrum exercitus exercitui comparari (LIV se putea oare ca o armata sa fie considerandu-o egala cu cealalta?; 4. a compara: homo similitudines Comparat CIC. omul compara asemanarile, cum homine CIC. a compara un om cu altul, causae inter se comparandae CIC. cauzele sa fie comparate intre ele, qui se nemini comparat CIC. cel care nu se compara cu nimeni, aetate neque ingenio cum his comparandus [care nu se poate compara cu acestia nici prin minte, nici prin varsta; 5. (urmat de interog. ind.) a socoti, a se gandi comparand: deinde comparat quanti deleti sint homines CIC. apoi, socoteste cat de multi oameni au fost distrusi; 6. (spec., despre fiinte) comparare inter se a aranja intre ei, a fi de comun acord, a se invoi: senatus consultus est, ut consules inter se provincias comparent LIV. s-a dat un decret al senatului ca consulii prin invoiala provinciile, comparat inter . LIV. decid de comun acord ca...
  • comparo1, -are, -avi, -atum = vb.t. [cum + paro] 1. a pregati, a prepara: ~ convivium CIC. a pregati un ospat, ~ bellum CIC. a pregati razboi, ~ classem, copias LIV. a pregati o flota, trupe, ~ alicui insidias CURT. a pune la cale curse impotriva cuiva, ~ caedes, incendia CIC. a pune la cale masacre, incendii, se ~ ad iter LIV. a se pregati de drum, (abs.) tempore ad comparandum dato NEP. fiindu-i dat timp spre a se pregati, dum uxor comparat CIC. in timp ce sotia se aranjeaza; 2. a castiga, a dobandi: ~ aurum et vestem TER. a-si agonisi aur si imbracaminte, re frumentaria comparari CAES. fiind facute provizii de grau, sibi ~ tribunicium auxilium LIV. a-si castiga sprijinul tribunilor, tantam sibi auctoritatem comparaverat CAES. castigase o atat de mare trecere; 3. (frecv. pas. cu te si conjct.) a orandui, a prevedea, a stabili: ita comparata est vitae nostrae, ut alia ex alia aetas CIC. asa a fost oranduita viata noastra ca generatiile sa se succeada una dupa alta, legati in Boeotctin parati sunt LIV. au fost oranduiti soli pentru, comparatum erat more maiorum, ne... asa era oranduit prin traditie, sa nu..., sic fuimus comparati, ut... CIC. asa ne-a fost scris ca...; praetores, ut considerate fleret, comparaverunt .pretorii au oranduit ca aceasta sa se faca cum considerati

Semnalați o eroare în Dicționarul Latin - Român Online
Mergeți la pagina principală a Dicționarului Latin - Român Online

Pagina curentă a fost creată luni, 08 august 2016, 11:00
Ultima actualizare: luni, 08 august 2016, 11:00
Începând cu 08.08.2016 pagina curentă a avut 5568 vizualizări, 0,71% din total
Întregul site a avut un total de 780693 vizualizări
Salt la începutul conținutului

   Valid HTML 5    CSS valid!