Logo site. Imaginea unei mâini care ţine un stilou şi textul www.limbalatina.ro

Dicţionar latin - român, ultimele cuvinte adăugate

Lista de mai jos conține ultimele 30 de cuvinte adăugate în Dicționarul Latin Român Online:

  • sacrum, -i = s.n. 1. lucru sfant, obiect de cult (odoare, vase sfinte, statuete etc): sacra ex aedibus suis eripere CIC. a fura odoarele din lacasul lor; 2. ceremonie religioasa, solemnitate religioasa, ritual, sacrificiu: sollemne ~ Apollinis SUET. sacrificiu solemn adus lui Apollo, sacra sau sacrum facere a face un sacrificiu, eisdem uti sacris CIC. a practica acelasi cult, sacra canunt HOR. canta imnuri de jertfa, sacra Cereris CIC. ceremoniile religioase (misterele) Cererei, sacra Orphica CIC. misterele orfice, sacra publica solemnitati religioase pe cheltuiala statului, sacra stata OV. solemnitati religioase fixe, sacra nuptialia (iugalia) OV. ceremonii de nunta; (fig.) caelestia sacra OV. cultul poeziei, sacra studiorum TAC. misterele studiilor; (prov.) inter ~ saxumque stare PL. a fi intre victima de jertfa si cutitul de cremene (intre ciocan si nicovala), hereditas sine sacris PL. mostenire fara ceremonii costisitoare (pleasca)
  • Pietas Iulia = oras in Istria (azi, Pola)
  • cultus1, -a, -um = p.pf. vb. colo // adj. 1. lucrat, cultivat: ~ ager cultissimus QUINT. teren foarte lucrat, cultiora loca CURT. locuri mai lucrate // culta, -orum s.n.pl. locuri cultivate, culturi: culta evastata bello LIV. culturi complet distruse de razboi; 2. impodobit, gatit, elegant: ~ adulter OV. amantul dichisit, ~ Tibullus OV. elegantul Tibullus; 3. cultivat, rafinat: cultiora tempora et ingenia CURT. timpuri si spirite mai rafinate
  • tamdiu si tam diu = adv. atata timp: quem ~ timuissent NEP. de care se temusera atata timp, (in corel, cu quamdiu, quoad, dum, donec): ~ requiesco, quamdiu ad te scribo CIC. ma odihnesc atata timp cat iti scriu, ~ ... quoad atata timp ..., pana ce ..., ~ laudabitur, dum ... manebit CIC. va fi laudat atata timp cat va starui
  • addubito, -are, -avi, -atum = vb.i. a. a sta la indoiala: de quo addubitat .aCIC. lucru in privinta caruia sta la indoiala (se indoieste), res addubitata CIC. lucru indoielnic; b. (rar) a sovai CIC.
  • Addua (Adua), -ae = s.f. afluent al Padului (azi, Adda)
  • addormio, -ire (addormisco, -ere) = vb.i. a adormi SUET.
  • addoceo, -ere = vb.t. a face (pe cineva) sa stie mai mult, a invata (pe cineva) lucruri in plus: ebrietas addocet artes HOR. Ep. 1, 5 betia il face mai stiutor
  • suspense = adv. (numai la comp.) suspect, indoielnic
  • Vindex, -icis = s.m. C. Iulius Vindex (procurator care s-a rasculat impotriva lui Nerva)
  • Comparo2, -are, -avi, -atum = vb.t. [compar] 1. a uni (intre ele lucruri, fiinte), a combina facand un tot: ut eaque (deus) inter compararet et proportione coniungeret CIC. ca elemente divinitatea sa le combine si sa le uneasca proportional, priore consulatu inter se comparantes V. fiind colegi in consulatul precedent, ambo \tbmtl adspicimus, non possumus non vereri ne comparati sitis LIV. cand va privim pe amandoi laolalta, nu putem sa nu ne temem ca ati fost rau combinati; 2. a pune sa se masoare, a opune ca r. ita se res habet, ut ego cum patrono diserComparer CIC. situatia e astfel, că sînt pus l măsor cu cel mai elocvent avocat, velut ad i certamen comparaţi duces LIV. generali tfi se măsoare ca într-o luptă supremă, hune î comparaverat SUET. pe acesta il pusese sa cu un sclav trac; 3. (fig.) a pune pe acelasi plan: neminem tibi anteposuissem, aut etiam sem CIC. pe nimeni nu l-as fi pus mai presus de tine, sau chiar pe acelasi plan cu tine, quae victoria Marathonio possit comparari tropaeo? Ce victorie de la Maraton ar putea fi egalata cu victoria de la Tropeum?, utrum exercitus exercitui comparari (LIV se putea oare ca o armata sa fie considerandu-o egala cu cealalta?; 4. a compara: homo similitudines Comparat CIC. omul compara asemanarile, cum homine CIC. a compara un om cu altul, causae inter se comparandae CIC. cauzele sa fie comparate intre ele, qui se nemini comparat CIC. cel care nu se compara cu nimeni, aetate neque ingenio cum his comparandus [care nu se poate compara cu acestia nici prin minte, nici prin varsta; 5. (urmat de interog. ind.) a socoti, a se gandi comparand: deinde comparat quanti deleti sint homines CIC. apoi, socoteste cat de multi oameni au fost distrusi; 6. (spec., despre fiinte) comparare inter se a aranja intre ei, a fi de comun acord, a se invoi: senatus consultus est, ut consules inter se provincias comparent LIV. s-a dat un decret al senatului ca consulii prin invoiala provinciile, comparat inter . LIV. decid de comun acord ca...
  • comparo1, -are, -avi, -atum = vb.t. [cum + paro] 1. a pregati, a prepara: ~ convivium CIC. a pregati un ospat, ~ bellum CIC. a pregati razboi, ~ classem, copias LIV. a pregati o flota, trupe, ~ alicui insidias CURT. a pune la cale curse impotriva cuiva, ~ caedes, incendia CIC. a pune la cale masacre, incendii, se ~ ad iter LIV. a se pregati de drum, (abs.) tempore ad comparandum dato NEP. fiindu-i dat timp spre a se pregati, dum uxor comparat CIC. in timp ce sotia se aranjeaza; 2. a castiga, a dobandi: ~ aurum et vestem TER. a-si agonisi aur si imbracaminte, re frumentaria comparari CAES. fiind facute provizii de grau, sibi ~ tribunicium auxilium LIV. a-si castiga sprijinul tribunilor, tantam sibi auctoritatem comparaverat CAES. castigase o atat de mare trecere; 3. (frecv. pas. cu te si conjct.) a orandui, a prevedea, a stabili: ita comparata est vitae nostrae, ut alia ex alia aetas CIC. asa a fost oranduita viata noastra ca generatiile sa se succeada una dupa alta, legati in Boeotctin parati sunt LIV. au fost oranduiti soli pentru, comparatum erat more maiorum, ne... asa era oranduit prin traditie, sa nu..., sic fuimus comparati, ut... CIC. asa ne-a fost scris ca...; praetores, ut considerate fleret, comparaverunt .pretorii au oranduit ca aceasta sa se faca cum considerati
  • exsurgo, -ere, -surrexi, -surrectum = vb.i. 1. a se scula (de jos), a se ridica (in picioare): exsurgite a genibus ambae PL. ridicati-va din genunchi amandoua, de nocte multa exsurrexi PL. m-am sculat cu noaptea in cap, qui auscultare nolit, exsurgat foras PL. cine nu vrea sa asculte sa se scoale si sa iasa afara, ~ inplantas SEN. a se inalta pe varful picioarelor; 2. (despre lucruri): ubi Taurus ab Indico mari exsurgit PLIN. unde muntele Taurus se inalta din Marea Indiei, sol exsurgit aureus APUL. se ridica un soare de aur, scopulosi colles exsurgunt SIL. se ridica niste coline stancoase; 3. (fig.) a capata puteri, a se ridica: auctoritate vestra respublica exsurget CIC. prin autoritatea voastra, statul se va ridica, grandis oratio naturali pulchritudine exsurgit PETR. stilul sublim se inalta prin frumusete naturala
  • existo = v. exsisto
  • quamprimum (quam primum) = adv. cat mai repede (posibil) PL., CAES. s.a.
  • remaneo, -ere, -mansi, -mansum = vb.i. 1. a ramane (domi, Romae CIC. (ad urbem, uno in loco apud aliquem CAES.) a ramane acasa, la Roma, in preajma orasului, intr-un singur loc, la cineva; 2. a ramane (in timp), a dura, a starui, a se pastra: usque ad nostram memoriam gloria remansit a caror glorie a durat pana in vremea noastra, ulla apud vos memoria avi mei remanet SALL. daca se mai pastreaza la voi amintirea bunicului meu, (cu nume predicativ) pars integra remanebat CIC. o parte raminea intreaga
  • recens2 = adv. de curand, abia: puer ~ natus PL. copil abia nascut ~ condita Roma SUET. Roma de curand intemeiata
  • recens1, -ntis = adj. 1. proaspat, de curand, recent, nou: piscis ~ PL. peste proaspat, ~ aqua VERG. apa proaspata, recentes flores HOR. flori de curand inflorite, recentium iniuriarum memoria CAES. amintirea jignirilor recente, recentissima epistula CIC. cea mai recenta scrisoare a ta, unus ex amicis recentioribus QUINT. unul dintre prietenii mai recenti, hi recentiores CIC. acesti scriitori moderni, recenti re PL., CIC. sau recenti negatio CIC. (cat lucrul e proaspat, imediat; (cu Abl.) cum e provincia ~ esset CIC. cat el parasise de curand provincia, Regini, Roma sar. centes CIC. reginii, tocmai veniti de curand de la Roma, a partu ~ VARR. imediat dupa nastere, praetura TAC. abia iesit din pretura, Homerus qui ~ ab illorum aetate fuit CIC. Homer, care a trait in timp dupa epoca acelora, ~ a vulnere Dido VERC Dido, a carei rana era inca vie, ut erat ~ dolore et ira TAC. cum era inca stapanit de durerea si de ura recenta, vox a qua ~ sum SEN. glas pe care l-am auzit de curand; 2. (fig.) cu forte proaspete, neob recentes atque integri CAES. trupe cu forte proaspete si intacte, recentis animi alter consul consul cu un avant nealterat; [Abl.sg. si pl. CATUL., OV; G.pl. recentium, dar si recentibus HOR.]
  • obsecro, -are, -avi, -atum = vb.t. a ruga din suflet, a implora, a conjura (in numele zeilor): pro mea vos salute non rogavit solum, sed obsecravit CIC. nu numai ca v-a rugat pentru salvarea mea, dar v-a implorat, pro di immortales, obsecro vostram fidem PL. in numele cerului, implor buna voastra credinta, pater, obsecro ut mihi ignoscas TER. tata, te rog din suflet sa ma ierti; (ca paranteza) Attica, obsecro te, quid agit? CIC. Attica, rogu-te, ce face?
  • quominus = conj. (quo minus) ca nu, sa, ca, sa nu ... [negand mai putin intens decat ne, dupa verbe insemnand „a impiedica, a se opune, a retine, a refuza, a sovai"]: aetas non impedit, ~ studia teneamus CIC. varsta nu ne impiedica sa ne continuam studiile, vento tenebantur, ~ in portum venire possent CAES. erau impiedicati de vant sa poata intra in port, quid obstat, ~ sit beatus CIC. ce-l impiedica sa fie fericit?, (expr.) per mestat ~= eu sunt vinovat ca nu ...; Caesar cognovit per Afranium stetisse ~ proelio dimicaretur CAES. Caesar a aflat ca din vina lui Afranius nu s-a dat lupta; nec dubitatum ~ pacem concederent TAC. n-a existat nici o sovaiala sa acorde pacea
  • tractio, -onis = s.f. [traho] derivare (a unui cuvant) QUINT.
  • tractim = adv. 1. (rar) frecand incet cu mana PL.; 2. putin cate putin, incet-incet LUCR.; 3. prelung, intruna: ~ susurrant (apes) VERG. albinele bazaie intruna, ~ pronunciata littera GELL. vocala pronuntata lung
  • tracticius, -a, -umadj. tirit AUR. VICT. tractim adv. 1 (rar) frecind incet cu mina PL.; 2 pu¬tin cite putin, incet-incet LUCR. 3 prelung, intruna: ~ susurrant (apes) VERG. albinele biziie intruna, ~ pronunciata littera GELL. vocala pronuntata lung. trac = adj. tarat AUR. VICT.
  • tractatus1, -a, -um = p.pf. vb. tracto
  • tractatrix, -icis = s.f. femeie care face masaj, maseza MART.
  • tractatorium, -ii = s.n. sala de deliberari SID.
  • tractator, -oris = s.m. 1. cel care maseaza, masor; 2. cel care se ocupa cu un studiu, cel care trateaza HIER.
  • tractaticius, -a, -um = adj. v. tracticius
  • tractabiliter = adv. fara impotrivire, usor GELL.
  • tractabilitas, -atis = s.f. usurinta de prelucrare (a materialului de lucru) VITR.

Semnalați o eroare în Dicționarul Latin - Român Online
Mergeți la pagina principală a Dicționarului Latin - Român Online

Pagina curentă a fost creată luni, 08 august 2016, 11:00
Ultima actualizare: luni, 08 august 2016, 11:00
Începând cu 08.08.2016 pagina curentă a avut 5156 vizualizări, 0,75% din total
Întregul site a avut un total de 684420 vizualizări
Salt la începutul conținutului

   Valid HTML 5    CSS valid!