Logo site. Imaginea unei mâini care ţine un stilou şi textul www.limbalatina.ro

Dicţionar latin - român, ultimele cuvinte adăugate

Lista de mai jos conține ultimele 30 de cuvinte adăugate în Dicționarul Latin Român Online:

  • pedetemptim = adv. pas cu pas, putin cate putin, gradat CIC.; cu bagare de seama, prudent PACUV.
  • siquidem sau si quidem = conj. 1. daca intr-adevar; 2. dat fiind ca, avand in vedere ca CIC. s.a.
  • transumptiva, -ae = s.f. v. transumptio
  • transumptio, -onis = s.f. (ret.) metalepsa QUINT.
  • transumo, -ere, -sumpsi, -sumptum = vb.t. a lua sau a primi de la altul SUET.
  • sartus, -a, -um = p.pf. (vb. sarcio) carpit, dres, reparat, refacut; (expr. despre un edificiu, monument) sartus (et) tectus = reparat si acoperit, refacut, in perfecta stare: aedem Castoris sartam tectam tradere CIC. a preda templul lui Castor in perfecta stare; sarta tecta operatii de reparare a lacasurilor; (fig.) aliquem sartum tectum conservare CIC. a pastra pe cineva in perfecta stare, (s.n.pl.) sarta tecta lucrari de reparatie, Chelidon in his sartis tectis dominata est CIC. Randunica era patroana in aceste lucrari de reparatie; (fig.) sarta tecta tua praecepta habui PL. Trin. 317 am urmat invataturile tale intocmai
  • sarcion, -ii = s.n. pata la un smarald PLIN.
  • sarcio, -ire, sarsi, sartum = vb.t. a carpi, a repara, a reface: tunicae sartae IUV. tunici carpite, ~ dolia CAT. a repara butoaiele, ~ aedes PL. a repara casa; (fig.) ~ damna LIV. a repara pagubele, ~ iniuriam CIC. a repara o ofensa; (v. si sartus)
  • peculiaris, -e = adj. 1. cumparat din banii sclavului: peculiare vinum DIG. vin cumparat din banii sclavului; 2. (care apartine persoanei) propriu, personal, particular; peculiarem aliquam (ovem) habere PL. a avea cateva oi proprietate personala, ~ servus SUET. sclav personal al imparatului, ~ tuus testis CIC. un martor care-ti apartine, de plebe peculiarem rempublicam fecistis LIV. 3,19,9 din plebe voi ati facut un stat al vostru; 3. special, exceptional, extraordinar: peculiare edictum CIC. edict special, peculiare meritum SUET. merit exceptional
  • peculiariter = adv. 1. personal, propriu: quae servi ~ paraverunt DIG. bunurile pe care sclavii le-au agonisit cu titlu personal; 2. in mod special, particular: medicinae ~ studiosus PL. preocupat in mod special de medicina
  • esca, -ae = s.f. 1. mancare, hrana: escae et potiones CIC. mancaruri si bauturi; 2. momeala de prins peste sau pasari; (fig.) momeala: voluptas esca malorum CIC. placerea, momeala nenorocirilor
  • dominicus, -a, -um = adj. 1. al stapanului: dominicae habitationes COL. locuintele stapanului; 2. al imparatului COD. IUST.; 3. al Domnului: dies ~ sau dominica TERT. ziua Domnului (duminica) // Dominicum, -i s.n. a. o culegere de versuri ale lui Nero; b. serviciu divin de duminica
  • Thestor, -oris = s.m. tatal prezicatorului Calchas // Thestorides, -ae s.m. fiul lui Thestor (Calchas)
  • Thestius, -ii = s.m. rege al Aetoliei (tatal a doi baieti: Plexippos si Toxeus si a trei fete: Althea, Leda si Hypermnestra) II Thestiades, -ae s.m. urmas barbatesc al lui Thestius (de ex.: Meleagros, fiul Altheii) // Thestias, -adis s.f. fiica a lui Thestius (Althea)
  • Thessalonica, -ae si Thessalonice, -es = s.f oras in sudul Macedoniei (situat in punctul de unde incepe Peninsula Chalcidica; azi, Thessalonike ) II Thessalonicenses, -ium s.m.pl. thesalonicienii
  • Rhipaeus (Rhiphaeus), -a, -um = adj. rifeu, scitic: Rhipaei montes PLIN. muntii Riphaei (in Scythia)
  • Ripensis, -e = adj. vecin cu malurile Dunarii AMM.; Ripensis = Riparensis COD. TH.
  • Riphaei = v. Rhipaei
  • primanus, -a, -um = adj. din legiunea intai // primani, -orum s.m.pl. soldati din prima legiune
  • advena, -ae = (de toate trei genurile) a. strain, venit din alta parte: Dei advenae CIC. zei straini, e Corintho ~ anus TER. o baba venita de la Corint, exercitus ~ VERG. armata straina, ~ Thybris VERG. Tibrul care vine din tara straina, ~ amor OV. iubire pentru o straina; b. (fig.) strain (de ceva), nestiutor: iuvenis non ~ belii STAT. tanar nu nestiutor in ale razboiului
  • adveneror, -ari, -atus sum = vb.t. dep. a venera VARR.
  • praeeo, -ire, -ivi (-ii), -itum = vb.i. si vb.t. 1. a merge inainte, a preceda: instituit primus, ut consulibus lictores praeirent CIC. a stabilit cel dintai ca lictorii sa mearga inaintea consulilor. Laevinus Romam praeiit LIV. Laevinus a ajuns primul la Roma; (vb.t.) is per avia praeibat eum TAC. acesta il preceda, mergand prin locuri neumblate; (fig.) ~ legentibus QUINT. a face prima lectura (ca sa-i invete pe altii sa citeasca), ad cognitionem natura ipsa praeeunte, deducimur CIC. ajungem la cunoastere, natura insasi calauzindu-ne, (vb.t.) ut famam sui praeiret TAC. ca s-o ia inaintea vestii despre venirea sa; 2. (spec.) a rosti cel dintai o formula (de rugaciune, de juramant, de consfintire): agedum, praei verba, quibus me devoveam LIV. haide, rosteste formula cu care trebuie sa ma jertfesc, coactus pontifex maximus verba ~ LIV. marele-preot a fost fortat sa rosteasca formula (de consacrare), ~ sacramentum TAC. a rosti formula de juramant (a soldatilor), praeibat preces regi CURT. rostea rugaciunile, repetate apoi de rege, praeeuntibus exsecrabile carmen sacerdotibus TAC. preotii rostind formula blestemata, (cu D.) quid iurem?praei verbis quid vis PL. ce sa jur? Rosteste fu ce formula de juramant vrei; 3. a dicta, a prescrie, a ordona: incitati sunt, ut vobis voce praeirent, quid iudicaretis CIC. au fost instigati sa va dicteze prin strigate ce sentinta sa dati, omnia, ut decemviri praeierunt, facta LIV. toate s-au facut asa cum au ordonat decemvirii; [inf. pf.praeisse]
  • conqueror, -queri, -questus sum = vb.t. si vb.i. dep. a se plange (de ceva), a deplange: (abs.) nequiquam in senatu est conquestus LIV. degeaba s-a plans in senat, ~ Suum fatum RH. HER. a se plange de soarta sa, ~ haec ad cives Romanos CIC. a se plange de aceste lucruri la cetatenii romani, ~ apud patres vim atque iniuriam dictatoris LIV. a se plange senatorilor de violenta si nedreptatea dictatorului, ~ de ea re apud aliquem SUET. a se plange de acest lucru cuiva, ~ se deseri SUET. a se plange ca este parasit, ~ quod [cu conjct] a se plange de faptul ca, ~ cur [cu conjct.] a se plange intreband de ce...
  • Morus, -i = s.m. raul Mures
  • aggregatio, -onis = s.f. adaos BOETH.
  • patio, -ere = (arh.)vb. patior
  • admoveo, -ere, -movi, -motum = vb.t 1. a misca (spre), a duce (spre), a apropia: — exercitum propius urbem CIC. a misca armata mai aproape de oras, sibi — reticulum ad nares CIC, a-si duce punguta la nas, ~ scalas moenibus LIV. a apropia scarile de ziduri, victima aris admota LIV. victima impinsa spre altar, mors Agrippae admovit propius Neronem Caesari VELL. moartea lui Agrippa l-a apropiat pe Tiberius de Augustus; (la pas.) a fi apropiat, a fi vecin: Africa Nilo admota IUV. Africa vecina cu Nilul, genus admotum superis SIL. speta apropiata de zei; 2. a aseza, a pune: ~ diadema capiti SUET. a pune diadema pe cap, ~ ignes templis TIB. a da foc templelor, ~ manus vectigalibus populi Rom. CIC. a pune mana pe (a-si insusi) veniturile poporului roman, ruderibus purgandis manus primus admovit SUET. a pus cel dintai mana (la treaba) pentru inlaturarea daramaturilor, ~ manus nocentibus LIV. a-si ridica bratul impotriva vinovatilor (a-i pedepsi), ~ aures CIC. a-si apleca urechea (a asculta), ~ mentem ad voces alicuius CIC. a fi atent la vorbele cuiva, ~ Graecis acumina chartis HOR. a-si apleca spiritul asupra cartilor grecesti; 3. a folosi, a intrebuinta: ~ herbas OV. ~ remedia SEN. a folosi buruieni, leacuri, ~ orationem ad motus inflammandos CIC. a folosi cuvantarea ta inflacararea sentimentelor, populationibus terrorem oppidanis admotus LIV prin jafuri a fost varata groaza in oraseni; [forme sincopate: admorunt = admoverunt, admorint=admoverint, admoram = admoveram, admorat = admoverat, admosse = admovisse]
  • Vindelici, -orum = s.m.pl. vindelicii (neam celtic din Vindelicia — regiune intre Dunare, Inn si Alpi avea drept capitala localitatea Augusta rum — azi, Augsburg) // Vindelicus, -a, -um adj. al vindelicilor
  • sacrum, -i = s.n. 1. lucru sfant, obiect de cult (odoare, vase sfinte, statuete etc): sacra ex aedibus suis eripere CIC. a fura odoarele din lacasul lor; 2. ceremonie religioasa, solemnitate religioasa, ritual, sacrificiu: sollemne ~ Apollinis SUET. sacrificiu solemn adus lui Apollo, sacra sau sacrum facere a face un sacrificiu, eisdem uti sacris CIC. a practica acelasi cult, sacra canunt HOR. canta imnuri de jertfa, sacra Cereris CIC. ceremoniile religioase (misterele) Cererei, sacra Orphica CIC. misterele orfice, sacra publica solemnitati religioase pe cheltuiala statului, sacra stata OV. solemnitati religioase fixe, sacra nuptialia (iugalia) OV. ceremonii de nunta; (fig.) caelestia sacra OV. cultul poeziei, sacra studiorum TAC. misterele studiilor; (prov.) inter ~ saxumque stare PL. a fi intre victima de jertfa si cutitul de cremene (intre ciocan si nicovala), hereditas sine sacris PL. mostenire fara ceremonii costisitoare (pleasca)
  • Pietas Iulia = oras in Istria (azi, Pola)

Semnalați o eroare în Dicționarul Latin - Român Online
Mergeți la pagina principală a Dicționarului Latin - Român Online

Pagina curentă a fost creată luni, 08 august 2016, 11:00
Ultima actualizare: luni, 08 august 2016, 11:00
Începând cu 08.08.2016 pagina curentă a avut 5942 vizualizări, 0,68% din total
Întregul site a avut un total de 868116 vizualizări
Salt la începutul conținutului

   Valid HTML 5    CSS valid!