affligo, -ere, -flixi, -flictum = vb.t. 1. a izbi: ad scopulos afflicta navis CIC. corabie izbita de stanci, fusti caput afflixit TAC. i-a izbit capul cu un ciomag, ~ vasa parietibus (= D.) a izbi vasele de pereti, caput saxo afflixit TAC. s-a aruncat cu capul intr-o stanca; 2. a culca la pamant, a rasturna: te ad terram, scelus, affligam PL. am sa te culc la pamant, ticalosule, ~ statuam, monumentum, domum CIC. a culca la pamant statuia, monumentul, casa; 3. (fig.) a zdrobi, a distruge, a dobori: virtus nostra nos afflixit CIC. calitatile mele m-au distrus, senectus enervat et affligit homines CIC. batranetea ii slabeste si ii doboara pe oameni, ~ opes hostium LIV. a zdrobi fortele dusmanilor, eius mors omnes cives afflixit CIC. moartea lui i-a zdrobit pe toti cetatenii, afflictus maerore CIC. zdrobit de intristare, afflictus vitam in tenebris trahebam VERG. abatut imi duceam viata in intuneric; [afflixint = afflixerint]
ADF... = v. AFF...
haudquaquam (haud quaquam) = adv. intru nimic; in nici un fel, absolut deloc: homo prudens et gravis, ~ eloquens CIC. om cuminte si serios, dar absolut deloc elocvent, ~ mediocre condimentum amicitiae CIC. condiment deosebit de savuros al prieteniei, ~ idem animus LIV. o cu o stare de spirit cu totul alta
magnifico, -are, -avi, -atum = vb.t. 1. a tine in mare cinste, a pretui mult PL., TER.; 2. a ridica in slavi, a proslavi PLIN.
magnificenter = v. magnifice VITR.
magnifacio, -ere = vb.t. [magni +facio] a tine cont de, a lua in seama PL.
Magni Campi = s.m.pl. localitate in Africa (din apropiere de Utica)
Magnessa, -ae = s.f. femeie din Magnesia, magnesiană HOR. C. 3, 7,18
Magnesia, -ae = s.f. 1. tinut de-a lungul coastei Thessaliei (la Marea Egee); 2. oras in Ionia (partea continentala, in apropierea raului Maeander); 3. oras in Numidia // Magnesius, -a, -um adj. din Magnesia; II magnesia saxa LUCR. pietre magnetice
magnes lapis sau numai magnes = piatra magnetica, magnet CIC., LUCR.
Magnes, -etis = adj. din Magnesia // Magnetes, -um s.m.pl. locuitorii din Magnesia
Magnentius, -ii = s.m. imparat roman (din sec. al IV-lea p.Chr.) II Magnentiani, -orum s.m.pl. partizani ai lui Magnentius
magmentarius, -a, -um = adj. prin ofranda suplimentara VARR.
magma, -atis = s.n. sediment, drojdie PLIN.
magistro = v. magistero
=
magistra, -ae = s.f invatatoare, maestra, indrumatoare, conducatoare: ei ludo magistram hanc esse certe scio TER. știu bine ca femeia mea e maestra la scoala asta, philosophia ~ morum CIC. filozofia — îndrumatoare vietii morale, viribus nunc usus, omni nunc arte magistra VERG. 8, 442 e nevoie acum de forta si de toata maiestria voastra artistica
