Logo site. Imaginea unei mâini care ţine un stilou şi textul www.limbalatina.ro

Dicţionar latin - român, ultimele cuvinte adăugate

Lista de mai jos conține ultimele 30 de cuvinte adăugate în Dicționarul Latin Român Online:

  • nivita, ae m. corãbier, marinar LUCR., VERG. º.a. nâvitãs (gnâvitãs), ãtisf. zel, rîvnã, ardoare CIC. nãviter (gnãviter) adv. 1 cu zel, cu ardoare: bellum ~ gerere LIV. a purta rãzboi cu toatã ardoarea; 2 de-a binelea, cu totul: ~ impudens CIC. complet = s.n. indecl. Nazaret (sat din Galilea)
  • Nazareus, -a, -um = adj. din Nazaret
  • Nazarus = v. Nazareus
  • Nazianzus = v. Nazanzus
  • ne1 = adv. desigur, intr-adevar: ne ego velim CIC. desigur, eu as vrea, si sic ageres, ne tu in multos Autronios incurreres CIC. daca ai proceda asa, ai da desigur peste multi Autronii
  • ne2 = adv. de negatie arh. (= non): nevis PL. = nonvis, nevolt PL. - non vult; (in numeroase compuse) ne-que, nefas, nescio, neuter, nihil, nisi, nullus, num-quam, nemo etc.
  • ne3 = adv. si conj. neg. 1. (adv. neg.) ne... quidem nici chiar..., nici macar...: ne vos quidem CIC. nici chiar voi, ne cum in Sicilia quidem fuit (bellum) CIC. nici chiar cand in Sicilia era razboi, nulla ne minima quidem aura fluctus commovente CIC. fara ca vreo boare de vant, oricat de mica, sa miste valurile; (formand compuse) nequaquam in nici un fel, nequiquam in zadar; 2. (in prop. independente exprimand) a) prohibitie: hominem mortuum in urbe ne sepelito CIC. sa nu ingropi un om in oras, equo ne credite, Teucri! VERG. nu va incredeti in cal, troieni!, ne requiras CIC. sa nu cercetezi, hoc ne feceris CIC. nu face asta, ne poposcisses CIC. sa nu fi cerut; b) concesie, supozitie: ne fuerit CIC. sa admitem ca n-a fost, ne sit sane summum malum dolor sa admitem ca durerea nu este cel mai mare rau; c) dorinta [adesea cu utinam]: ne vivam, si... CIC. sa n-am eu zile (sa mor), daca..., ne istuc Iuppiter sinit LIV. nu le-ar ingadui-o Iupiter, utinam ne in mentem incidisset! TER. daca nu le-ar fi venit in minte!; 3. a. (in prop. subord. dupa ut, duni. dummodo modo; qui, quo): ne id quidem involucre inicere voluit, vestem ut ne inquinet PL. nici macar aceasta invelitoare n-a vrut s-o puna pe el, ca sa nu-si murdareasca haina, quam plurimis de rebus ad me velim scribas, ut prorsus ne quid ignorem CIC. as vrea sa-mi scrii despre cat mai multe lucruri, ca sa nu-mi fie absolut nimic necunoscut, dum ne sit te ditior alter HOR. numai sa nu fie altul mai bogat ca tine; (ne = nedum): vix incedo inanis, ne ire posse cum onere existumes PL. de-abia merg cu mainile goale, necum sa crezi c-as putea merge ducand o povara; b. (in prop. complt. dir., dupa verba timendi, impediendi) timebant ne circumvenirentur CIC. se temeau sa nu fie impresurati, vereor ne sufficere non possim CAES. ma tem ca n-oi putea face fata, cavete, iudices, ne nova proscriptio instaurata esse videatur CIC. feriti-va, judecatori, sa nu se creada ca se instaureaza o noua proscriptiune, ne plura scribam, dolore impedior CIC. durerea ma impiedica sa va scriu mai multe, Regulus sententiam ne diceret recusavit CIC. Regulus a refuzat sa-si dea parerea, eum obsecrare coepit ne quid gravius statueret CAES. a inceput sa-l implore, cerandu-i sa nu ia o hotarare prea aspra; c. (in prop. finale) ne quis miretur qui sim, ffaucis eloquar PL. ca cineva sa nu se mire intrebandu-se cine sunt, va voi spune in cateva cuvinte, ne multa si ne multis (subint. dicam) ca sa nu spun prea multe vorbe, pe scurt; d. ita ...ut ne, ita... ne cu conditia ca...: ita ut ea res ne obsit reipublicae CIC. cu conditia ca acest lucru sa nu dauneze statului, ita admissos esse ne tamen senatus daretur LIV. au fost introdusi in cetate, cu conditia sa nu fie primiti in senat
  • ne4 = adv. interog. enclitic 1. (in interog. dir.) oare, oare nu: meministine me in senatu dicere... ? iti amintesti oare ca eu spuneam in senat...?, iamne vides, belua CIC. acum vezi, bestie?, videtisne ut Nestor saepe de virtutibus suis praedicet? nu vedeti oare cum Nestor vorbeste adesea despre virtutile sale?; (in excl. cu inf.) neutrumne sensisse? CIC. sa nu fi simtit oare nici unul?; (pred, cu apocopa) vin = visne vrei oare; viden = videsne, satin = satisne, iuben hanc hinc abscedere? PL. nu poruncesti ca asta sa plece odata de-aici?; (disjunctiv) tune an ego? oare tu, sau eu?; 2. (in interog. indir.) daca, sau: ut videamus, satisne ista sit iusta defectio CIC. ca sa vedem daca aceasta defectiune e destul de legitima, Publilius itusne sit in Africam et quando, scire poteris CIC. vei putea sti daca Publilius va pleca in Africa si cand, (disjunct.) possimne propius accedere an etiam longius discedendum putes, velim ad me scribes CIC. as vrea sa-mi scrii daca crezi ca as putea veni mai aproape, sau sa plec de aici si mai departe; (precedat de utrum) videamus utrum ea fortuita ne sint... an... CIC. sa vedem daca acestea sunt intamplatoare, sau...; (ne in al doilea membru = sau): recte secusne, alias videbimus CIC. pe drept sau pe nedrept, vom vedea alta data, in incerto fuit vicissent victine essent LIV. nu se stia daca invinsesera sau erau invinsi, Smyrna quid et Colophon? Maiora minorane famã HOR. Smyrna si Colophonul cum sunt: mai mari sau mai mici decat zice lumea?, quaeritur sintne di necne CIC. se pune întrebarea daca exista zei sau nu
  • Neaera, -aef. nume de femeie =
  • Nazaraeus, -a, -um = adj. din Nazaret
  • Nazara, -ae = s.f. v. Nazareth
  • Nazanzus, -i = s.f. Nazianz (oras in
  • Naxos (Naxus), -i = s.f. insula din Marea Egee (cea mai mare dintre Ciclade, vestita prin marmura si vinurile ei; dupa legenda, aici a fost Ariadna, fiica lui Minos, parasita de Theseus; tot aici, cultul lui Bacchus era in mare cinste) II Naxius, -a, -um adj. din Naxos: Naxius ardor COL. Cununa Ariadnei (constelatie) II Naxiacos, -i si Naxium, -ii s.n. cute de Naxos (piatra de gresie utilizata la slefuirea marmurii)
  • naxa, -ae = s.f. v. nassa
  • navus (gnavus), -a, -um = adj. plin de ravna, zelos, activ CIC.
  • Navius, -ii = s.m. Attius Navius (vestit augur) II Navius, -a, -um adj. al lui Navius
  • naviter (gnaviter) = adv. 1. cu zel, cu ardoare: bellum ~ gerere LIV. a purta razboi cu toata ardoarea; 2. de-a binelea, cu totul: ~ impudens CIC. complet nerusinat
  • navitas (gnâvitas), -atis = s.f. zel, ravna, ardoare CIC.
  • navita, -ae = s.m. corabier, marinar LUCR., VERG. s.a.
  • nubilum, -i = s.n. timp noros: nubilo serena succedunt SEN. dupa timp noros, vine vreme senina, nubilum inducere PLIN. IUN. a aduce innourare // nubila, -orum s.n.pl. hori: disiicere nubila OV. a risipi norii, caput inter nubila condit VERG. capul si-l poarta printre nori
  • nubis, -is = v. nubes
  • nubivagus, -a, -um = adj. care strabate norii SIL.
  • nubs = v. nubes
  • siquis, siqua, siquid si si quis, si qua, si quid = conj. dacã cineva, daca ceva.
  • sîquidem sau si quidem = conj. 1. daca intr-adevar; 2. dat fiind ca, avand in vedere ca CIC. s.a.
  • nubilosus, -a, -um = adj. acoperit de nori, noros APUL.
  • nubilo, -are = 1 vb.i. a se acoperi de nori, a se innora: si ~ coeperit VARR. daca incepe sa se innoreze; 2. vb.t. a intuneca: ~ lucem POL. NOL. a intuneca lumina, (pas. impers.) si nubilabitur CAT. daca se va intuneca (de noapte)
  • nubilis, -e = adj. in varsta de maritat VERG.
  • nubilarium, -ii = s.n. sopron de aparat granele de ploaie VARR.
  • nubigenus, -a, -um = adj. care da nastere norilor MAMERT.

Semnalați o eroare în Dicționarul Latin - Român Online
Mergeți la pagina principală a Dicționarului Latin - Român Online

Pagina curentă a fost creată luni, 08 august 2016, 11:00
Ultima actualizare: luni, 08 august 2016, 11:00
Începând cu 08.08.2016 pagina curentă a avut 401 vizualizări, 1,11% din total
Întregul site a avut un total de 36189 vizualizări
Salt la începutul conținutului

   Valid HTML 5    CSS valid!