membranaceus, -a, -um = adj. 1. format dintr-o membrana; 2. asemanator cu o piele PLIN.; 3. de pergament CASSIOD.
qualitercumque = adv. in orice fel COL.
possessus1, -a, -um = p.pf. vb. possideo si possido
possessorius, -a, -um = adj. (Judic.) privitor la actiuni judiciare
possessor, -oris = s.m. 1. posesor, proprietar; stapan: ~ bonorum CIC. posesorul bunurilor, ~ regni inertis LUC. suveranul regatului neinsufletit (Pluton); 2. (jur.) reclamat (in justitie ca posesor pe nedrept al unui bun), acuzat: tam ab adore quam a possessore QUINT. 1,1,38 atat de reclamant, cat si de acuzat, si a petitore, si a possessore acturus esset PLIN. IUN. 6, 22 daca pleda pentru reclamant sau pentru acuzat
possessivus, -a, -um = adj. care arata posesia, posesiv: possessiva pronomina QUINT. pronume posesive, ~ casus PRISC. cazul genitiv
possessiuncula, -ae = s.f. mica proprietate CIC.
persisto, -ere, -stiti = vb.i. a persista, a starui LIV.
assigno, -are, -avi, -atum = vb.t. 1. a atribui: ~ colonis agros CIC. a atribui colonilor loturi de pamant, ~ alicui ordinem LIV. a atribui cuiva rangul de centurion; 2. a pune pe seama ...: nec id homini, sed tempori assignandum putavi CIC. am socotit ca faptul nu trebuie pus pe seama omului acestuia, ci a imprejurarii, ~ mortem Clodii virtuti Milonis CIC. a pune moartea lui Clodius pe seama virtutii lui Milo; 3. a da in seama, a incredinta: munus humanum assignatum a deo CIC. misiune a omului incredintata lui de divinitate, quibus deportanda Romam regina Iuno assignata est LIV. carora li s-a dat misiunea s-o transporte la Roma pe Iuno, regina, concupisco iuvenes bonos ~ famae PLIN. IUN. doresc sa-i fac cunoscuti de toata lumea pe tinerii capabili; 4. (rar) a pune pecetea (v. signum); (fig.) a imprima: ~ tabellas PERS. a-si pune pecetea pe tablite, (verbum) in clausula positum assignatur auditori QUINT. un cuvant asezat la sfarsit se imprima in mintea auditorului
assignifico, -are = vb.t. a da de inteles, a arata, a indica VARR.
assignator, -oris = s.m. cel care atribuie (un lot de pamant) DIG.
assignatio, -onis = s.f. atribuire, concesiune, impartire (in spec. de terenuri agricole): ~ agrorum CIC. concesiune de terenuri agricole, novae assignationes CIC. noi impartiri de pamant
praemitis, -e = adj. foarte bland FORT.
praemisto praemistus, -a, -um = adj. v. praemixtus
renuntius, -ii = s.m. aducator de raspuns PL. Trin. 21
rescriptio, -onis = s.f. rescript DIG.
habitus2, -us = s.m. 1. aspect exterior, infatisare, fel, forma, conformatie, pozitie: habitus oris CIC. trasaturile fetei, optimo habitu (corporis) CIC. de un aspect exterior excelent, virginis os habitumque gerens VERG. avand fata si infatisarea de fata, habitu corporis brevis fuit (Horatius) SUET. (Horatius) a fost scurt la trup, ~ corporum idem omnibus TAC. aspectul fizic e acelasi la toti, ~ locorum VEG. felul locurilor, ~ versus et ascendentium ~ et descendentium SEN. pozitia (corpului) cand urci e alta decat cand cobori, moderati habitus CIC. moduri de prezentare rezervate; 2. fel de a se imbraca; (conert.) imbracaminte, haina: ~ vestis LIV. felul imbracamintii, ~ atque vestitus sau ~ cultusque CIC. felul imbracamintii, permutato cum uxore habitu QUINT. schimbandu-si hainele cu ale sotiei lui, habitu Romano HOR. sub o imbracaminte romana, ~ pastorum LIV. haine de pastori, habitu scaenico SUET. in costum de actor; 3. (fig.) fel de a fi, stare, natura, caracter propriu, dispozitie: prudentem ex ipsius habitu non ex aliqua re externa iudicet CIC. sa-l judece pe intelept dupa felul lui propriu de a fi, nu dupa vreun lucru exterior, ad rationis habitum perduxit CIC. l-a adus pe om la o natura rationala, ~ orationis CIC. caracterul propriu al stilului, ~ animi CIC. dispozitie naturala, habitus animorum TAC. dispozitiile sufletesti, ~ provinciarum TAC. starea de spirit a provinciilor
supera = I adv. mai sus LUCR.; II prep. cu Ac. deasupra, pe: ~ terram LUCR. deasupra pamantului
superabilis, -e = adj. 1. (despre un zid) care poate fi trecut (escaladat) LIV.; 2. (fig.) care poate fi invins OV., TAC.
super1, -era, -erum = v. superus
confinis, -is = s.n. partea care se invecineaza, granita: maesti inter mundi ~ latentis ac nostri LUC. tinutul mohorat intre lumea ascunsa si a noastra, eam ferit ad ~ papillae VAL. FL. o izbeste aproape de sfarcul sanului
confingo, -ere,-finxi,-fictum = vb.t. 1. a construi, a forma: ~ nitidos PLIN. a construi cuiburile; 2. (frecv.fig.) a plasmui, a inventa (spre a insela): ~ dolum inter se PL. a plasmui o inselaciune intre ei, lacrimae confictae dolis TER. lacrimi false, ~ causam LIV. a inventa un motiv,fronte conficta QUINT. luandu-si un aer grav, id vos cogitatum esse confingitis CIC. voi prevedeti ca acest lucru a fost conceput
praesagitio, -onis = s.f. putinta de a presimti, presentiment CIC.
