Prima pagina > Gramatica limbilor clasice > Greaca veche > Substantivul - declinarea intai

Substantivul - declinarea intai

     Cuprinde in general substantive feminine, dar si masculine (nume proprii, preocupari etc.).
     In limba greaca, declinarea intai a substantivelor cunoaste o trifurcatie in functie de tema:
     1. Substantive cu tema terminata in a (alpha) pur/lung;
     2. Substantive cu tema terminata in h> (eta);
     3. Aici avem o bifurcatie:
        3. a) Substantive in a (alpha) impur/scurt in alternanta la genitiv si dativ singular cu h (eta);
        3. b) Substantive in a (alpha) impur/scurt in alternanta la genitiv si dativ singular cu a (alpha) pur/lung.

     Exemple pe categorii:
     1. sofia^(A2)-sofias^(A2) (sophia-sophias = intelepciune), ^'hmera^(A2)-^'hmeras^(A2) (^'emera-^'emeras = zi), qea^(A2)-qeas^(C2) (thea-theas = zeita);
     Observatie: Substantivele la aceasta categorie sunt acelea la care a (alpha) pur/lung este precedat de o vocala sau de consoana r (rho).
     2. yuch-yuchs (psyche-psyches = suflet), kefalh^(A3)-kefalhs^(C3) (kephale-kephales = cap), eirhnh^(A2)-eirhnhs^(A3) (eirene-eirenes = pace);
     Observatie: Substantivele cu tema in h (eta) sunt acelea care inainte de vocala finala a temei au o consoana (alta decat r (rho)).
     3. a) ^'amaxa^(A1)-^'amaxhs^(A2) (amaxa-amaxes = car), qalassa^(A1)-qalasshs^(A2) (thalassa-thalasses = mare);
     Observatii:
De observat deplasarea de accent de pe antepenultima silaba pe penultima, comparand nominativul cu genitivul.
Daca inaintea lui a (alpha) de la tema se afla altceva decat e (epsilon), i (iota), r (rho), acel a (alpha) este scurt/impur.
     3. b) alhqeia^(A2)-alhqeias^(A3) (aletheia-aletheias = adevarul), safeneia^(A2)-safeneias^(A3) (sapheneia-sapheneias = claritate), pronoia^(A1)-pronoias^(A2) (pronoia-pronoias = providenta);
     Observatii:
Asadar, aici avem o serie de abstracte.
Acel i (iota) dinaintea lui a (alpha) face parte din diftongul ei/oi (ei/oi).

     Desinentele folosite in declinare
   singular:
nominativ - zero; genitiv - s (sigma); dativ - (iota subscris); acuzativ - n (nu); vocativ - zero;
   plural:
nominativ - i (iota - va rezulta diftongul ai (ai)); genitiv - on (on - rezulta wn (on cu omega), deoarece acel "o" din "on" interactioneaza cu a (alpha) din tema); dativ - is (is); acuzativ - ns (ns - n (nu) cade, cu lungirea compensatorie a lui a (alpha) din tema, aceasta daca cel din urma era scurt)); vocativ - i (iota - rezulta, ca la nominativ, diftongul ai (ai) in urma interactiunii desinentei cu a (alpha) din tema);
   dual:
nominativ/acuzativ/vocativ - a (alpha - lung); genitiv/dativ - in (in - rezulta o silaba cu diftongul ai (ai), deci ain (ain)).
     Observatii:
  - la (1.) a (alpha) pur se pastreaza peste tot (singular, plural si dual);
  - la (2.) acel h (eta) apare doar la singular, la plural avem vocala tematica a (alpha);
  - la (3. a)) vocala tematica h (eta) apare doar la genitiv si dativ, in rest avem a (alpha) impur, cu exceptia acuzativului plural (acolo e iar lung);
  - la (3. b)) avem a (alpha) pur la genitiv si dativ singular, in rest, cu exceptia acuzativului plural unde este lung, avem a (alpha) impur;
  - la genitiv plural avem accent circumflex pe finala, indiferent de categoria substantivului.

     Paradigme
     sofia^(A2)-sofias^(A2) (sophia-sophias = intelepciune):
singular: N. - sofia^(A2) (sophia), G. - sofias^(A2) (sophias), D. - sofia_i^(A2) (sophia), Ac. - sofian^(A2) (sophian), V. - sofia^(A2) (sophia);
plural: N. - sofiai^(A2) (sophiai), G. - sofiwn^(C3) (sophion), D. - sofiais^(A2) (sophiais), Ac. - sofias^(A2) (sophias), V. - sofiai^(A2) (sophiai);
dual: N./Ac./V. - sofia^(A2) (sophia), G./D. - sofiain^(A2) (sophiain).
     kefalh^(A3)-kefalhs^(C3) (kephale-kephales = cap):
singular: N. - kefalh^(A3) (kephale), G. - kefalhs^(C3) (kephales), D. - kefalh_i^(C3) (kephale), Ac. - kefalhn^(A3) (kephalen), V. - kefalh^(A3) (kephale);
plural: N. - kefalai^(A3) (kephalai), G. - kefalwn^(C3) (kephalon), D. - kefalais^(C3) (kephalais), Ac. - kefalas^(A3) (kephalas), V. - kefalai^(A3) (kephalai);
dual: N./Ac./V. - kefala^(A3) (kephala), G./D. - kefalain^(C3) (kephalain).
     ^'amaxa^(A1)-^'amaxhs^(A2) (^'amaxa-^'amaxes = car):
singular: N. - ^'amaxa^(A1) (^'amaxa), G. - ^'amaxhs^(A2) (^'amaxes), D. - ^'amaxh_i^(A2) (^'amaxe), Ac. - ^'amaxan^(A1) (^'amaxan), V. - ^'amaxa^(A1) (^'amaxa);
plural: N. - ^'amaxai^(A1) (^'amaxai), G. - ^'amaxwn^(C3) (^'amaxon), D. - ^'amaxais^(A1) (^'amaxais), Ac. - ^'amaxas^(A2) (^'amaxas), V. - ^'amaxai^(A1) (^'amaxai);
dual: N./Ac./V. - ^'amaxa^(A2) (^'amaxa), G./D. - ^'amaxain^(A2) (^'amaxain).
     alhqeia^(A2)-alhqeias^(A3) (aletheia-aletheias = dreptate):
singular: N. - alhqeia^(A2) (aletheia), G. - alhqeias^(A3) (aletheia), D. - alhqeia_i^(A3) (aletheia), Ac. - alhqeian^(A2) (aletheian), V. - alhqeia^(A2) (aletheia);
plural: N. - alhqeiai^(A2) (aletheiai), G. - alhqeiwn^(A4) (aletheion), D. - alhqeiais^(A2) (aletheiais), Ac. - alhqeias^(A3) (aletheias), V. - alhqeiai^(A2) (aletheiai);
dual: N./Ac./V. - alhqeia^(A3) (aletheia), G./D. - alhqeiain^(A3) (aletheiain).

     Substantive masculine
   neania^(A3)-neanias^(A3) (neania-neanias = tinerete), nauths^(A2)-nautou^(C2) (naytes-naytoy = corabier);

     Cazuri speciale
     La unele substantive se produce metateza de pozitie; astfel la moira^(C1) (moira = destin), a (alpha), desi are un r (rho) in fata, e totusi scurt, fapt ce rezulta si din accentul circumflex de pe oi (oi); explicatia este ca initial a fost mor (mor) plus i (iota), deci moria (moria), ulterior producandu-se metateza in moira (moira).

[Sus]

Autor: Emanuel Boboiu
Designer: Andreea - Elena Neagu
www.limbalatina.ro