Sunt cuprinse aici substantive de toate genurile, mai putin neutre; substantivele masculine si feminine sunt sigmatice, adica primesc un s (sigma) ca marca a nominativului singular, iar neutrele sunt asigmatice.
Desinentele substantivelor cu tema in consoana:
Aceste desinente sunt de obicei aceleasi si la temele vocalice, doar ca in cazul acestora din urma si in cazul temelor in sonante, apar mai multe contrageri.
singular:
nominativ - s (sigma - substantivele care au sigma la nominativ se numesc sigmatice; desinenta lipseste la unele substantive, caz in care vorbim de desinenta zero), genitiv - os (os), dativ - i (iota), acuzativ - a (alpha - este scurt, care e de fapt un "n" vocalizat), vocativ - s (sigma - sau zero, ca la nominativ);
Nota: Neutrele au la nominativ, acuzativ si vocativ forme identice.
plural:
nominativ - es (es - iar neutrele au a (alpha) scurt), genitiv - wn (on), dativ - si (si), acuzativ - as (as - iar neutrele a (alpha) scurt), vocativ - es (es - iar neutrele a (alpha) scurt);
dual:
nominativ/acuzativ/vocativ - e (epsilon), genitiv/dativ - in (in - dar ca terminatie avem oin (oin)).
Nota: Aplicatiile practice vor lamuri mult mai mult lucrurile.
1. Substantive cu tema in oclusivele guturale k, g, c (kapa, gamma, chi)
Sunt doar masculine si feminine. La cazurile unde desinenta incepe cu consoana s (sigma), in urma interactiunii dintre aceasta si guturala, rezulta consoana dubla x (xi).
Exemple:
fulax(A1)-fulakos(A1) (phylax-phylakos = paznic), korax(A1)-korakos(A1) (korax-korakos = corb), murmex(A1)-murmekos(A1)(A1) (myrmex-myrmekos = furnica), sfigx(A)-sfiggos(A2) (sphigx-sphiggos = sfinx) - cel din urma este de gen feminin, se citeste "sfinx" (vezi Notiuni de fonetica).
Paradigma:
fulax(A1)-fulakos(A1) (fylax-fylakos = paznic)
singular: N. - fulax(A1) (fylax), G. - fulakos(A1) (fylakos), D. - fulaki(A1) (fylaki), Ac. - fulaka(A1) (fylaka), V. - fulax(A1) (fylax);
plural: N. - fulakes(A1) (fylakes), G. - fulakwn(C2) (fylakon), D. - fulaxi(A1) (fylaxi), Ac. - fulakas(A1) (fylakas), V. - fulakes(A1) (fylakes);
dual: N./Ac./V. - fulake(A1) (fylake), fulakoin(C2) (fylakoin).
Substantivele monosilabice
Substantivele monosilabice la nominativ singular prezinta unele particularitati de accentuare, in sensul ca la genitiv si dativ, la toate cele trei numere, accentul se muta pe ultima silaba;
Paradigma:
aix(C)-aigos(A2) (aix-aigos = tap)
singular: N. - aix(C) (aix), G. - aigos(A2) (aigos), D. - aigi(A2) (aigi), Ac. - aiga(C1) (aiga), V. - aix(C) (aix);
plural: N. - aiges(C1) (aiges), G. - aigwn(C2) (aigon), D. - aixi(A2) (aixi), Ac. - aigas(C1) (aigas), V. - aiges(C1) (aiges);
dual: N./Ac./V. - aige(C1) (aige), G./D. - aigoin(C2) (aigoin).
2. Substantivele cu tema terminata in consoanele labiale p, b, f (pi, beta, phi)
Aici sunt substantive masculine si feminine. Sunt tot sigmatice, iar in urma interactiunii dintre s (sigma) si labiala din finalul temei, rezulta prin contopire consoana dubla y (psi).
Paradigma:
kateliy(A2)-katelipos(A2) (katelips-katelipos = etaj)
singular: N. - kateliy(A2) (katelips), G. - katelipos(A2) (katelipos), D. - katelipi(A2) (katelipi), Ac. - katelipa(A2) (katelipa), V. - kateliy(A2) (katelips);
plural: N. - katelipes(A2) (katelipes), G. - katelipwn(A3) (katelipon), D. - kateliyi(A2) (katelipsi), Ac. - katelipas(A2) (katelipas), V. - katelipes(A2) (katelipes);
dual: N./Ac./V. - katelipe(A2) (katelipe), G./D. - katelipoin(A3) (katelipoin).
Observatii:
1. Vezi comentariul de la fulax(A1)-fulakos(A2) (fylax-fylakos) in ceea ce priveste comportamentul accentului - e valabil si in cazul de fata.
2. De asemenea, substantivele monosilabice in labiala comporta aceleasi particularitati ca cele aratate la aix(C)-aigos(A2) (aix-aigos); de exemplu: N. - guy(C) (gyps), G. - gupos(A2) (gupos), D. - gupi(A2) (gypi), Ac. - gupa(C1) (gypa) etc..
3. Substantivele cu tema terminata in dentale
Sunt cuprinse substantive de toate genurile, inclusiv neutre (acestea din urma sunt cu tema in t (tau)).
De retinut ca in fata desinentelor care incep cu s (sigma), dentalele t, d, q (tau, delta, theta) cad. Substantivele masculine si feminine sunt sigmatice, iar neutrele sunt asigmatice.
Exemple:
'h iris(A1) - ths(C) iridos(A1) ('e iris - tes iridos = curcubeul - tema este irid... (irid...)),
'o dais(C) - tou(C) daitos(A2) ('o dais - toy daitos = oaspetele - tema este dait... (dait...)),
'h elpis(A2) - ths(C) elpidos(A2) ('e elpis - tes elpidos = speranta - tema este elpid... (elpid...)),
'h orniq(A1) - ths orniqos(A1) ('e ornis - tes ornithos = pasarea - tema este orniq... (ornith...)).
Substantivele neutre care au tema numai in dentala t (tau), au si particula ma (ma) - echivalentul lui "men" de la declinarea a III-a latina.
Exemple:
to(A) poihma(A1) - tou(C) poihmatos(A2) (to poiema - toy poiematos = poem);
to(A) agalma(A1) - tou(C) agalmatos(A2) (to agalma - toy agalmatos = statuie);
De asemenea, sufixul ma (ma) participa la alcatuirea unor substantive care denumesc instrumente sau chiar parti ale corpului:
derma(A1)-dermatos(A1) (derma-dermatos = piele);
swma(C1)-swmatos(A1) (soma-somatos = corp/trup);
Paradigma:
elpis(A2)-elpidos(A2) (elpis-elpidos = speranta)
singular: N. - elpis(A2) (elpis), G. - elpidos(A2) (elpidos), D. - elpidi(A2) (elpidi), Ac. - elpida(A2) (elpida), V. - elpis(A2) (elpis);
plural: N. - elpides(A2) (elpides), G. - elpidwn(A2) (elpidon), D. - elpisi(A2) (elpisi - a fost elpidsi (elpidsi), insa dentala cade inainte de s (sigma)), Ac. - elpidas(A2) (elpidas), V. - elpides(A2) (elpides);
dual: N./Ac./V. - elpide(A2) (elpide), G./D. - elpidoin(A2) (elpidoin).
Observatie: La substantivele cu tema in dentala, o dentala precedata de i sau u (iota sau ubsilon) - it, id, iq, ut, ud, uq (it, id, ith, yt, yd, yth) -, daca accentul nu sta pe finala temei, atunci acuzativul singular pierde consoana finala a temei, adaugand direct la vocala i sau u (iota sau ubsilon) desinenta n (nu) nevocalizat; (n (nu) va mai fi intalnit ca desinenta si la acuzativ singular la declinarea vocalica). Vocativul acestor substantive (cele cu tema in it, id, ... (it, id, ...) este identic cu tema, bineinteles, fara dentala, care, dupa cum se stie, nu rezista la finalul cuvantului.
Paradigme demonstrative>
- singular: N. - ornis(A1) (ornis), G. - orniqos(A1) (ornithos), D. - orniqi(A1) (ornithi), Ac. - ornin(A1) (ornin), V. - orni(A1) (orni);
pluralul si dualul nu prezinta particularitati.
- singular: N. - iris(A1) (iris), G. - iridos(A1) (iridos), D. - iridi(A1) (iridi), Ac. - irin(A1) (irin), V. - iri(A1) (iri);
...................
De retinut ca acentul la substantivele neutre (cu sufixul ma (ma)) e cat mai retras posibil.
Paradigma:
agalma(A1)-agalmatos(A2) (agalma-agalmatos = statuie)
singular: N./Ac./V. - agalma(A1) (agalma), G. - agalmatos(A2) (agalmatos), D. - agalmati(A2) (agalmati);
plural: N./Ac./V. - agalmata(A2) (agalmata), G. - agalmatwn(A2) (agalmaton), D. - agalmasi(A2) (agalmasi);
dual: N./Ac./V. - agalmate(A2) (agalmate), G./D. - agalmatoin(A3) (agalmatoin).
In continuare va aparea declinarea a III-a vocalica (aceasta este mult mai vasta, o multime de reguli si exceptii, totalizand o informatie echivalenta cu toate cele trei declinari la un loc tratate pana acum)
