Pronume nedefinite sau nehotarate sunt acelea care inlocuiesc nume de fiinte sau de lucruri in mod nedeterminat, adica fara a preciza. Ele se pot intrebuinta si cu valoare pronominala si cu valoare adjectivala.
Ele sunt:
I. Quis, quae sau qua, quid, pronume (= un oarecare) Qui sau quis, quae sau qua, quod, adjectiv.
Exemplu: Dicat quis ... (= ar putea zice cineva ...)
Se declina ca interogativele respective, cu deosebirea ca la nominativ feminin singular si la acuzativ neutru plural au quae sau qua.
II. Compusi ai lui quis si ai lui qui:
1. Aliquis, aliqua, aliquid, pronume (= vreunul, cineva). Aliqui sau Aliquis, aliqua, aliquod, adjectiv (= vreun, oarecare).
Se declina dupa declinarea lui quis si a lui qui, cu deosebirea ca la nominativ singular feminin si la nominativ si acuzativ plural neutru face numai aliqua. Se declina quis si qui, iar particula aii- ramane invariabila. Dupa conjunctiile si, nisi, ne si dupa adverbul interogativ num, aliquis este inlocuit cu quis: Si quis adest (= daca este de fata cineva). Dic num quis venerit (= Spune daca a venit cineva).
Nota. Cu toate acestea chiar la Cicero se intalnesc constructii ca: si aliquis, ne aliquis.
2. Quidam, quaedam, quiddam, pronume (= un anumit, un oarecare). Quidam, quaedam, quoddam, adjectiv (= un oarecare).
Se declina qui, iar particula dam ramine invariabila. La acuzativ singular si la genitiv plural, alaturi de quemdam, quamdam, quorumdam, quarumdam se gaseste si scrierea quendam, quandam, quorundam, quarundam.
3. Quispiam, quaepiam, quidpiam sau quippiam, pronume (= cineva). Quispiam, quaepiam, quodpiam, adjectiv (= vreun).
Se declina quis, iar -piam ramine invariabil. Quispiam dicet (= va zice cineva). Qusepiam cohors (= vreo cohorta).
4. Quisque, quseque, quidque, pronume (= fiecare: Pro se quisque (= fiecare pentru sine)). Quisque, quseque, quodque, adjectiv, (= fiecare).
Se declina quis, iar -que ramine invariabil. Pluralul lui quisque se intrebuinteaza in deosebi:
a) Cu substantivele care au numai pluralul: castra quseque (= fiecare tabara);
b) pe langa superlative, la neutru, aratand totalul acelora care au o anumita calitate in cel mai inalt grad: optima quseque rarissima sunt (= toate cele foarte bune sunt foarte rare).
Nota: Pe langa superlative poate fi si la singular, avand acelasi rol: Trecenti quinquaginta octo delecti sunt), nobilissimus quisque (= Au fost alesi trei sute cincizeci si opt, toti cei mai de seama). Quisque insotit de un numeral ordinal exprima ideea «din atat ... in atat: Quinto quoque anno (= in fiecare al cincilea an = din cinci in cinci ani). Septimus quisque vulnus habebat (= fiecare al saptelea era ranit = la sapte insi = din sapte in sapte - unul era ranit).
5. Unusquisque, unaquseque, unumquidque, pronume (= fiecare). Unusquisque, unaquseque, unumquodque, adjectiv (= fiecare). Este foarte intrebuintat in locul lui quisque.
Se declina unus asa cum s-a aratat la numeralul cardinal si quisque, asa cum este specificat mai sus la nr. 4: gen. uniuscuiusque; dat. unicuique etc. fara plural.
6. Quisquam, quidquam sau quicquam (fara forma speciala de feminin si fara plural), pronume (= cineva).
Se declina quis, particula - quam ramine invariabila. Exemplu: Estne quisquam? (= este oare cineva?).
Nota: Dupa adverbele de negare (haud, non, numquam) sau conjunctiile negative (nec, neque) quisquam are intelesul lui nemo, iar quidquam pe al lui nihil: Haud quisquam venit (= n-a venit nimeni), nec quidquam accidit (= si nu s-a intamplat nimic).
7. Quivis, qusevis, quidvis, pronume (= oricine vrei). Quivis, qusevis, quodvis, adjectiv (= oricare vrei).
Se declina qui, iar vis ramane invariabil: Cuiusvis hominis est errare (= oricare om poate gresi). Vis este persoana a II-a singular, prezentul indicativului de la verbul volo = vreau.
8. Quilibet, quselibet, quidlibet, pronume (= oricine-ti place). Quilibet, quselibet, quodlibet, adjectiv (= oricare-ti place).
Se declina qui, iar libet ramane invariabil: Quemlibet sequere (= urmeaza pe oricine-ti place). Fiat quidlibet (= intampla-se orice). Libet este prezentul indicativului de la verbul impersonal libet (= imi place).
9. Quicumque, qusecumque, quodcumque (= oricare).
Se declina qui, iar -cumque (sau -cunque) ramane invariabil. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat: Locupletare aliquem quacumque ratione (= a imbogati pe cineva prin orice mijloc).
10. Quisquis, quidquid sau quicquid, fara forma speciala de feminin (= oricine, orice). Forma de masculin se intrebuinteaza si ca pronume si ca adjectiv; cea de neutru numai ca pronume. Are si valoare de pronume relativ nehotarat si de pronume nehotarat. Este format din pronumele quis reduplicat si se declina fiecare parte. Se intrebuinteaza la nominativ si rareori la ablativ singular si la nominativ plural: quoquo modo (= in orice mod), quoquo animo (= in orice dispozitie sufleteasca), quoquo consilio (cu orice plan).
11. Unus quis quis, unumquidquid (= fiecare in parte. Este format din unus si quisquis si se declina unus dupa declinarea indicata la numeralele cardinale si quisquis asa cum s-a aratat mai sus la nr. 10. Este intrebuintat mai mult la genul neutru.
III. Un numar de pronume care au la nominativ singular aceleasi terminatii ca adjectivele de clasa I (-us, -a, -um; -er, -ra, -rum), a caror declinare o urmeaza la toate cazurile, afara de genitiv singular si dativ singular, la care au terminatii pronominale: gen. sing. -ius, dat. sing. -i pentru toate genurile.
Acestea sunt:
unus, -a, -um, gen. unius, dat. uni = un singur, o singura
ullus, -a, -um, gen. ullius, dat. ulii = vreunul, vreuna
nullus, -a, -um, gen. nullius, dat. nulii = nici unul, nici una
nonnullus, -a, -um, gen. nonnullius, dat. nonnulli = vreunul, vreuna
uter, -tra, -trum, gen. utrius, dat. utri = unul din doi
neuter, -tra, -trum, gen. neutrius, neutri = niciunul din doi
utervis, utravis, utrumvis, gen. utriusvis, dat. utrivis = oricare vrei din doi
uterllbet, utrallbet, gen. utriusllbet, dat. utrillbet = oricare-ti place din doi
uterque, utraque, utrumque, gen. utriusque, dat. utrique = si unul si altul din doi
alter, altera, altarum, gen. alterius, dat. alteri = celalalt din doi
alius, alia, aliud, gen. alius, dat. alli = altul
solus, sola, solum, gen. solius, dat. soli = singur
totus, tota, totum, gen. totius, dat. toti = intreg, tot
alteruter, alterutra = amandoi
Nota: Uterque prin forma de singular exprima ideea de plural, si, ca subiect, are uneori predicatul verbal la plural: Utraque lingua (= amindoua limbile - latina si elina). In utramque partem disserere (= a discuta in amandoua sensurile). Uterque eorum exercitum educunt (= si unul si altul dintre aceia - amandoi - scot armata). Cu toate acestea este folosit si pluralul:
a) rareori in locul singularului: utrique imperatores in loc de uterque imperator sau uterque imperatorum;
b) cand este pe langa un substantiv care are numai forma de plural: utraque castra (= amandoua taberele).
c) cand infatiseaza doua grupe de persoane sau de obiecte. A quibus utrisque (= de catre amandoua grupele, de catre fiecare dintre aceste doua grupe).
Punctele b), c) se aplica si lui alter: altera castra (= cealalta tabara); alteri (= cealalta grupa).
IV. Doua pronume cu sens negativ, care au valoare pronominala:
1. Nemo (= nimeni). in perioada clasica este folosit numai la nominativ singular (nemo) la dativ singular (nemini) si la acuzativ singular (neminem). Pentru genitivul si ablativul singular sunt utilizate formele lui nullus (nullius, nulii). in dictionare insa este si un genitiv singular neminis.
Nota: In general nemo se intrebuinteaza cu valoare de pronume, insa cu numele de popoare se intrebuinteaza adjectival: Nemo Gallus (= nici un gal).
2. Nihil (= nimic). Este nedeclinabil. Genitivul nihili si ablativul nihilo sunt provenite si imprumutate de la forma neintrebuintata nihilum.
Observatie: Nemo si nihil precedate de non au sensurile: non nemo = cativa, nou nihil = ceva.
V. Un numar de pronume relative si interogative, cu forma si declinare adjectivala, compuse cu particolele cu care se compune quis sau qui, constituie pronume nehotarate cu rol pronominal sau adjectival.
aliquantus, aliquanta, aliquantum, adjectiv (= destul de mare)
aliquantulus, aliquantula, aliquantulum, adjectiv (= destul de mic)
qualisvis, qualisvis, qualevis, pronume si adjectiv (= de orice fel, de ce fel vrei)
qualislibet, qualislibet, qualelibet, pronume si adjectiv (= de orice fel, de ce fel iti place)
quantusvis, quantavis, quantumvis, adjectiv (= cat de mare vrei )
quantuslibet, quantalibet, quantumlibet, adjectiv (= cat de mare-ti place)
quantulusvis, quantulavis, quantulumvis, adjectiv (= cat de mic vrei)
quantuluslibet, quantulalibet, quantulumlibet, adjectiv (= cat de mic iti place)
quotuslibet, quotalibet, quotumlibet, adjectiv (= cati iti va placea)
Observatie: La aceste pronume se declina partea adjectivala (quantus, -a, -um, quantalus, -a, -um, quotus, -a, -um, qualis, -e), urmand declinarea pe care o indica numarul. terminatiilor fiecareia, iar -vis, -libet raman peste tot invariabile.
Autor: Emanuel Boboiu Designer: Andreea - Elena Neagu www.limbalatina.ro
