Verbele deponente sunt cele care au doar forme de pasiv, dar se traduc prin activ.
De exemplu: loquor, loqui, locutus sum (= a vorbi - conjugarea a III-a). Acest verb, daca l-am crea fortat la activ ar fi: loquo, loquere, loqui, locutum. Asadar, la verbele deponente se enunta doar trei forme - indicativul prezent pers. I sg., infinitivul prezent si perfectul persoana I sg. - supinul nu are sens sa fie enuntat, deoarece fiind acea forma de perfecct in care este folosit un participiu, e normal sa se deduca care ar fi supinul.
Pentru a intelege cat mai clar, vom mai da cateva exemple: abominor, abominari, abominatus sum (= a respinge cu groaza) - acest verb creat fortat la forma de activ ar fi fost: abomino, abominare, abominavi, abominatum (conjugarea I) - o metoda buna ar fi sa luati aceasta forma de activ scrisa anterior, forma care de fapt nu exista, si sa transformati primele trei forme in pasiv - veti vedea ca va rezulta exact forma scrisa initial, cea de verb deponent.
Un alt exemplu ar fi sequor, sequi, secutus sum (= a urma, a urmari - conjugarea a III-a).
De retinut ca aceste verbe, deponente, nu au decat forme de pasiv, dar se traduc prin activ.
Mai exista si verbe semideponente. Acestea se conjuga in ceea ce priveste timpurile din tema prezentului dupa activ, iar in ceea ce priveste tema perfectului sau a supinului, dupa pasiv.
Un astfel de verb este: gaudeo, gaudere, gavisus sum. Daca este privit cu atentie, se observa forma de activ la persoana I singular indicativ si la infinitivul prezent, iar la forma de indicativ perfect persoana I este forma de pasiv.
Formele care se formeaza dupa pasiv se traduc tot prin activ sau reflexiv, depinde de intelesul verbului in limba romana.
Gaudeo, gaudere, gavisus sum face conjunctivul prezent in forma (gaudeamus = sa ne bucuram), iar perfectul este (gavisi simus = sa ne fi bucurat).
Un alt verb de acest fel este: soleo, solere, solitus sum (= a se obisnui cu).
Autor: Emanuel Boboiu Designer: Andreea - Elena Neagu www.limbalatina.ro
