mseili

Miles Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 8

Sunt debutanta la Limba latina si am de sustinut un examen. Am rezolvat cate ceva din intrebarile tip grila dar nu sunt sigura de corectitudinea raspunsurilor. Ce sanse am sa fiu ajutata?

Trimis: Vin Feb 09, 2007 5:03 pm Titlul subiectului:

Te referi la subiectele pentru Bacalaureat? Daca da, speram ca pe la sfarsitul acestei luni sa incepem sa punem pe site-ul Limba Latina raspunsurile la testele grila. Daca e vorba de altceva... spune mai clar, iar daca se va putea, se va gasi probabil cineva care sa te ajute.
_________________
Errare humanum est, sed perseverare diabolicum...
In forum linguae Latinae venite! (via est: www.limbalatina.ro)
Videte bac.limbalatina.ro - Omnia de Bacalaureato!

Miles Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 8

Am rezolvat dar nu stiu cum sa atasez un fisier pentru a/l posta

Miles Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 8

Am rezolvat dar nu stiu cum sa atasez un fisier pentru a/l posta

Miles Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 8

Este vorba despre o grila pe care am rezolvat/o si pe care o postez, dar nu stiu daca am destula experienta cu forumurile. Am subliniat raspunsurile pe care le/am considerat corecte dat nu se copie decat textul.

Miles Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 8

Daca gasiti greseli, va rog, nu ezitati !

Miles Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 8

Nu are nimeni nici o idee?
Eu le/am rezolvat oarecum, dar nu stiu daca este corect. Macar daca cineva mi/ar explica in ce mod pot atasa un fisier pentru as posta variantele mele.

Trimis: Sam Feb 10, 2007 7:23 pm Titlul subiectului:

Dar ce fel de test este acesta cu atatea intrebari? Trebuie sa studiez problema - daca se poate cumva posta un fisier pe forum, dar nu prea cred (s-ar incarca prea mult baza de date). Din pacate, solutiile in aceste cazuri sunt putin cam manuale. Ar fi fost bine daca variantele corecte erau marcate printr-o bara sau doua, ori ceva semn care sa arate ce este evidentiat. Formatarile doc se cam pierd la postare, nu prea se poate pastra alinierea, fontul, italic-ul, bold-ul etc.. Daca nu iti e greu... ar fi excelent sa merge asa repede pe text in Word sau unde ai editat si sa tot tastezi langa varianta corecta cate ceva - se poate si un X de exemplu.
Imi pare rau. Daca te itnereseaza ceva in Legatura cu subiectele de bacalaureat, se vorbeste intr-o discutie separata, creata in "Limba si literatura latina" tot pe acest forum. Succes, astept eventual variantele cumva evidentiate si imi pot apoi exprima si eu parerea in privinta corectitudinii.
_________________
Errare humanum est, sed perseverare diabolicum...
In forum linguae Latinae venite! (via est: www.limbalatina.ro)
Videte bac.limbalatina.ro - Omnia de Bacalaureato!

Miles Data inscrierii: 09/Feb/2007 Mesaje: 8

1. Litterae quadratae folosite în scriere de cãtre romani reprezentau tipul de grafie
numit :
a. anciala
b. capitala gravatãx
c. capitala primitivã
2. Capitala gravatã reprezenta în sec. II a.Chr. :
a. un tip de scriere individualã
b. un tip de scriere minusculã
c. scrierea oficialã a romanilorx
3. Pentru notarea velarei surde C latina:
a. nu avea nici un semn grafic
b. utiliza grafemele Q ºi K ?
c. utiliza alte grafeme ?
4.
Prin grafemul V romanii notau:
a. vocala ºi semivocala ux
b. sunetul v
c. sunetul w
5.
În epoca lui Cicero alfabetul se dezvoltã prin :
a. introducerea a încã trei grafeme
b. prin introducerea literelor Y ºi Zx
c. prin introducerea literelor U ºi J
6. Pentru notarea opoziþiei de cantitate a vocalelor romani:
a. utilizau semne specialex
b. nu utilizau semne speciale
c. nu avea importanþã acest aspect
7. În latinã deosebirea de duratã în rostirea vocalelor:
a. nu era functionalã
b. determina tonalitatea silabei în care se gãseax
c. avea rol fonologic
8. Cantitatea vocalica:
a. diferentia omonimelex
b. diferentia sinonimele
c. nu avea nici un fel de importanta
9. Diftongii din latina erau formati din:
a. oricare doua vocale alaturatex
b. doua vocale , dintre care cea de-a doua era obligatoriu o semivocala
c. doua vocale , a doua fiind e sau a
10. Sistemul vocalic al latinei clasice ( literare ) era alcatuit din:
a. 5 vocale si 5 diftongix
b. 7 vocale si 3 diftongi
c. 10 vocale si 3 diftongi
11. Labiovelarele qu si gu erau:
a. consoane continue ( fricative)
b. sonante labiale
c. consoane oclusive x
12. Sunetul h reprezenta:
a. o consoana continuax
b. o siflanta
c. o consoana oclusiva
13. Terminologia prosodica anceps se refera la:
a. grupul fonetic care contine o sonanta
b. grupul fonetic muta cum liquida , care in functie de context determina
cantitatea vocalei aflate inainte
c. dublul aspect al unei silabexx
14. Sintagma particulae orationis se refera la :
a. partile de vorbire
b. partile de vorbire de tranzitie ( intermediare)
c. partile de vorbire neflexibilex
15. Genul natural facea distinctie intre:
a. masculin , feminin si neutru
b. subgenurile animat si inanimat
c. masculin si femininx
16. Substantivul miles,- itis, reprezinta un exemplu de :
a. substantiv defectiv
b. singular colectiv
c. substantiv de gen comunx
17. Cazul gramatical care ilustreaza un exemplu de sincretism in limba latina este:
a. genitivul
b. acuzativul
c. ablativulx
18. Substantivele: poeta, pirata, athleta, reprezinta:
a. substantive feminine de declinarea I
b. substantive neutre de declinarea I
c. exceptii masculine la declinarea I, imprumuturi din greacax
19. Substantivele manus , nurus, au migrat prin fenomenul de metaplasma:
a. de la declinarea a II-a catre declinarea a IV-a
b. de la declinarea a IV-a catre declinarea a II-ax
c. de la declinarea a IV-a catre declinarea
20. Substantivul auxilium este :
a. defectiv de plural
b. defectiv de singular
c. un substantiv care isi modifica sensul de la singular la pluralx
21. Substantivul bos,- vis, a imbogatit prin fenomenul de metaplasma:
a. declinarea a V-a
b. declinarea a III-ax
c. declinarea a II-a
22. Dubla declinare a substantivului domus ( mostenita din indo –europeana) a
contribuit la
a. migratia substantivelor de declinarea a II-a catre declinarea a IV-a
b. migratia substantivelor de declinarea a III-a catre declinarea I
c. migratia substantivelor de declinarea a IV-a catre declinarea II-ax
23. Prezinta dublete flexionare substantivele :
a. canities, materiesx
b. dies, res
c. fides, species
24. Sunt considerate silabe lungi cele care contin
a. mai multe consoane
b. un diftongx
c. mai multe vocale
25. Sunt considerate silabe scurte cele care contin:
a. o singura vocala
b. o singura consoana
c. o vocala scurta prin natura eix
26. Grupul numelui este format din:
a. a .adjectiv, numeral si pronume
b. substantiv, numeral si pronume ?
c. substantiv, adjectiv si numeral
27. Regasim in limba romana substantive de origine latina apartinand declinarii I:
a. partial
b. dax
c. nu
28. Cele trei genuri existente in latina s-au mostenit in romana:
a. integral
b. partial
c. numai masculinul si femininulx
29. Mostenirea substantivelor declinarii a III-a in romana a fost favorizata de:
a. forma cazului N sgx
b. parisilabism
c. imparisilabism
30. Clasificarea adjectivelor in latina se face dupa:
a. criteriul gramatical
b. criteriul tipologic si morfologicx
c. criteriul lexical
31. Adjectivul pedester,-tris,-tre, se declina:
a. dupa declinarea I( la feminin), dupa declinarea a II-a ( la masculin si
neutru)
b. dupa declinarea a III-a imparisilabica ( vocalica)
c. dupa declinarea a III-a parisilabica ( vocalica)x
32. Comparativul sintetic al adjectivului exprima:
a. inferioritatea si superioritatea
b. egalitatea
c. numai superioritateax
33. Supletivismul adjectival se refera la :
a. superlativul in lichida
b. adjective cu comparatie neregulata( anomala)
c. comparativul analiticx
34. Superlativul in lichida se regaseste la:
a. adjectivele din a II-a clasa de flexiune
b. adjectivele din a III-a clasa de flexiune
c. adjectivele terminate in r la forma de bazax
35. Gradul superlativ al adjectivului iuvenis, -is, este:
a. iuvenissimus
b. nu poseda ?x
c. iuvenirrimus
36. Selectati grupul nominal exprimat corect morfologic:
a. minus tempusx
b. minorem tempus
c. minores tempora ( parvus,-a ,-um, tempus,- oris )
37. Pentru forma substantivala carmina( carmen,- inis) selectati forma adjectivala
corecta morfologic:
a. suaviax
b. suavissimae
c. suaviore (suavis,-e)
38. Pentru forma adjectivala suavi (suavis,- e) selectati forma substantivala corecta
morfologic:
a. vocum
b. vocex
c. voces ( vox,- cis)
39. In limbile romanice s-au mostenit cu preponderenta:
a. exprimarea analitica a gradelor de comparatiex
b. gradele de comparatie exprimate sintetic
c. exprimari specifice ale gradelor de comparatie
40. Adjectivele propriu –zise din latina se mai numesc:
a. calificative(caracterizante)x
b. denominative
c. referentiale
41.
Clasificarea morfologica a adjectivelor devine operanta doar pentru categoria:
a. adjectivelor pronominalex
b. adjectivelor referentiale
c. adjectivelor calificative
42. Adjectivele propriu-zise(calificative) alcatuiesc:
a. doua clase ?
b. o singura clasa
c. trei clase ?
43.
Clasa adjectivelor de declinarile I si II contine forme care poseda:
a. 2 t erminatii la N sg
b. 3 terminatii la N sgx
c. mai multe terminatii la N sg
44. Forma cazului V sg al adjectivului pius, -a, -um este:
a. pius,-a ,-um
b. pie
c. piix
45. Clasa adjectivelor apartinand declinarii a III-a contine:
a. subclasele adjectivelor cu tema in vocala si consoanax
b. o singura subclasa de adjective cu teme diferite
c. o singura clasa de adjective
46. Pentru forma substantivala hominum alegeti forma adjectivala corecta:
a. boni
b. bo. bonorumx
c. bonum
47. Forma duo a numeralului cardinal 2 este:
a. o veche forma de dualx
b. o veche forma de plural
c. o forma cu origine necunoscuta
48. Numeralul cardinal decem se declina in latina :
a. asemenea adjectivelor din prima clasa de flexiune
b. este indeclinabilx
c. asemenea adjectivelor din a II-a clasa de flexiune
49. Asemenea adjectivelor din prima clasa de flexiune se declina:
a. numeralele multiplicative
b. numeralele ordinale si cele distributivex
c. numeralele cardinale
50. Exprimarea in cifre romane MMCX corespunde numarului:
a. 1910
b. 2110x
c. 2190
51. Selectati corect exprimarea in cifre romane a numarului 1999:
a. MCMXCIXx
b. MMCXIX
c. MMCXVIIII
52. Numeralul ordinal s-a format in latina:
a. pornind de la paradigma adjectivala
b. avand la baza numeralul cardinalx
c. pornind de la numeralul distributiv
53. Numeralul ordinal se utiliza pentru a indica :
a. datele timpului in succesiune
b. repartizarea numerica a unei multimi ?
c. repetarea elementelorx
54. Numeralul quadruplex se traduce in romana:
a. de cate patru ori
b. impatrit( cvadruplu)x
c. o patrime
55. Numeralul deni,-ae,-a se poate echivala in romana cu exprimarea :
a. inzecit
b. de zece ori
c. cate zecex
56. MMMCCXLII reprezinta exprimarea in cifre romane a numarului:
a. 3152
b. 3242x
c. 3262
57. MCDXII reprezinta exprimarea in cifre romane a numarului:
a. 912
b. 1412x
c. 1612
58. Exprimarea corecta in cifre romane a valorii numerice 2005 este:
a. MMVx
b. MDDV
c. MCMV
59. Tiparele formale ale numeralului ordinal erau:
a. adjectivele din I clasa de flexiunex
b. substantivele de declinarea I si II
c. numeralele cardinale carora li se atasasera sufixele specifice
60. Forma lexicala deni,-ae ,-a reprezinta:
a. un adjectiv cu trei terminatii
b. un numeral distributivx
c. un numeral multiplicativ
61. Alegeti traducerea corecta pentru propozitia :Aves alis ornatae sunt:
a. pasarile sunt impodobite cu aripix
b. unele pasari sunt impodobite
c. pasarile impodobite sunt inaripate
62. Alegeti traducerea corecta pentru propozitia : Bacchus deus Romanorum est:
a. Zeul Bacchus este roman
b. Bacchus este zeul romanilorx
c. Bacchus este printre zeii romani
63. Pronumele este considerat o parte de vorbire de tranzitie ( intermediara ) intre:
a. partile de vorbire flexibile si cele neflexibile
b. grupul numelui si grupul verbuluix
c. grupul pronominal si cel verbal
64. Pronumele posesiv este centrat pe ideea de :
a. de relatie
b. de persoana
c. de definirex
65. Pronumele personal are paradigme proprii pentru:
a. toate cele trei persoane
b. toate cele trei genuri
c. la singular si la plural
66. Pronumele reflexiv nu poate diferentia :
a. genurile si numerelex
b. persoana care sufera actiunea
c. persoana care savarseste actiunea
67. Pronumele posesiv s-a format prin derivare:
a. de la pronumele personal si cel reflexivx
b. de la pronumele demonstrativ
c. de la un adjectiv pronominal indo-european
68. Ca si pronumele posesiv mai pot avea functionalitate de adjective :
a. pronumele personal
b. pronumele demonstrativx
c. pronumele reflexiv
69. Organizarea pronumelui demonstrativ se realizeaza dupa:
a. distanta ?x
b. categoria persoanei
c. rolul protagonistilor enuntului
70. Pronume demonstrative fara legatura stricta cu categoria persoanei sunt:
a. is, idem
b. illex
c. iste
71. Pronumele demonstrative pot avea functionalitate si de :
a. pronume nedefinite
b. adjective pronominale ?
c. pronume personale ?
72. Structurile morfologice ale pronumelor demonstrative au la baza, in general:
a. derivarea cu sufixe
b. derivarea cu prefixe
c. compunereax
73. Selectati pronumele demonstrativ cu valoare diaforica:
a. hic
b. ipse
c. is
74. Idem, eadem, idem, este un pronume demonstrativ:
a. de identitatex
b. anaforic
c. cataforic
75. Pronumele demonstrativ de intarire (intensiv)
a. o varietate a pronumelui demonstrativ
b. o varietate a pronumelui demonstrativ de identitate
c. o varietate a pronumelui demonstrativ diaforic ?x
76. Pronumele demonstrativ ille , illa, illud este un pronume:
a. de apropiere
b. de departarex
c. de intarire
77. Pronumele demonstrativ cu cea mai bogata mostenire in limba romana este:
a. ille
b. hic
c. iste
78. Pronumele relativ se caracterizeaza prin:
a. un accentuat rol sintacticx
b. un dezvoltat rol morfologic
c. un bogat semantism
79. Flexiunea pronumelui relativ se identifica ( cu cateva mici exceptii) cu:
a. flexiunea pronumelui demonstrativ
b. flexiunea pronumelui nedefinit
c. flexiunea pronumelui interogativx
80. Prezinta origine comuna :
a. pronumele posesiv si pronumele personal
b. pronumele relativ si cel interogativx
c. pronumele relativ si cel demonstrativ
81. Pronumele nedefinit prezinta origine comuna:
a. pronumele posesiv
b. pronumele interogativ( relativ)
c. pronumele negativx
82. Cea mai slab reprezentata categorie de pronume nedefinite este :
a. cea care are la baza lingvistica pronumele interogativ
b. nedefinitele negativex
c. nedefinitele cu aspect adjectival
83. Pronumele nedefinite cu forma si functie adjectivala sunt denumite:
a. pronume nehotarate ( nedefinite ) adjectivale
b. pronume adjectivalex
c. pronume nedefinite
84. Pronumele nedefinite negative nemo si nihil au la origine:
a. adjective
b. substantivex
c. pronume
85. La originea articolului nehotarat din limba romana se afla:
a. pronumele demonstrativ ille
b. adjectivul pronominal nedefinit unus,-a ,-umx
c. numeralul unus, -a ,-um
86. Forma romaneasca interogativa ce? provine din latinescul:
a. quem
b. quale
c. quidx
87. Forma romana a pronumelui relativ care provine din latinescul:
a. quem(ne)
b. quid
c. quale(m)
88. Forma romana a pronumelui interogativ cine? provine din latinescul:
a. quid
b. quem(ne)x
c. quantum
89. Forma pronominala quorum reprezinta:
a. G. sg. al pronumelui relativ
b. G. pl. al pronumelui relativ si interogativx
c. Ac. sg. al pronumelui interogativ
90. Forma pronominala alicuius reprezinta:
a. N. sg. al pronumelui relativ
b. D. sg. al pronumelui interogativ
c. G. sg. al unui pronume nedefinitx
91. Forma pronominala nullius reprezinta:
a. G. sg. al pronumelui negativ nemo
b. G. sg. al pronumelui negativ nullus,-a ,-umx
c. N. sg. al pronumelui negativ
92. Forma pronominala ipsas reprezinta:
a. N. pl. (feminin) al pronumelui demonstrativ de intarire
b. Ac. pl. (feminin) al pronumelui demonstrativ de intarire
c. G. sg. al pronumelui intensivx
93. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume personal
a. tuus
b. tuo
c. tibix
94. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume
demonstrativ:
a. unum
b. illorumx
c. totus
95. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume reflexiv:
a. me
b. suus
c. sibix
96. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume relativ:
a. quaex
b. aliqua
c. quispiam
97. Care dintre urmatoarele forme pronominale reprezinta un pronume interogativ:
a. cuiatis
b. quisque ?
c. quisquis?
98. Prezenta desinentelor ius(G. sg)si i(Dsg) este o particularitate flexionara
specifica:
a. pronumelor demonstrative
b. pronumelor nedefinite
c. tuturor tipurilor de pronume cu exceptia pronumelor personale,x
reflexive, posesive
99. Pentru forma pronominala huius selectati forma substantivala corecta:
a. librum
b. libros
c. librix
100. Pentru forma substantivala florem selectati forma pronominala corecta:
a. istius
b. istas
c. istamx
101. Pentru forma pronominala ipsorum selectati forma substantivala corecta:
a. viri
b. virorumx
c. viro
102. Pentru forma substantivala domibus selectati forma pronominala corecta:
a. quidam
b. quibusdamx
c. quosdam
103. Pentru forma pronominala aliquod selectati forma substantivala corecta:
a. exempla
b. exemplis
c. exemplumx
104. Pentru forma substantivala rerum selectati forma pronominala corecta:
a. nullius
b. nullarumx
c. nullam
105. Pentru forma substantivala diei selectati forma pronominala corecta:
a. aliaex
b. ali
c. aliis
106. Pentru forma pronominala neutro selectati forma substantivala corecta:
a. hosti
b. hostes
c. hostex
107. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. sola hiemem
b. solae hiems
c. sola hieme ( solus,-a,-um, hiems,-emis)x
108. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. utriusque militisx
b. uterque militem
c. utrique militibus ( uter,-a ,-um, miles,-itis)
109. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. unum carmenx
b. uni carmina
c. uno carminum ( unus,-a ,-um carmen,- inis)
110. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. ullis diisx
b. ulli deis
c. ullos deum ( ullus,-a ,-um deus,-i)
111. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. meo amicox
b. meis amici
c. meos amico ( meus,-a ,-um, amicus ,-i)
112. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. suae civitatem
b. suam civitatemx
c. suarum civitates (suus,-a ,-um, civitas,- tatis)
113. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. nostrum faciem
b. nostram faciemx
c. nostris facies (noster,-tra,-trum, facies,-ei)
114. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. his partes
b. hanc partemx
c. haec partes (hic, haec, hoc, pars,-tis)
115. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. istius gentisx
b. istae gentem
c. ista gentem (iste, ista, istud, gens,-tis)
116. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. eius capitisx
b. eo capitem
c. is caput (is, ea, id, caput,-itis)
117. Selectati grupul nominal constituit corect:
a. idem reges
b. eosdem regum
c. eodem rege (idem, eadem, idem, rex,-gisx
118. Modurile verbale nepersonale se mai numesc si nominale deoarece:
a. au comportament specific
b. au aspect si se comporta asemenea substantivului sau adjectivuluix
c. nu se conjuga
119. Latina poseda:
a. diateza activa si medio-pasivax
b. trei diateze
c. diateza activa si pasiva
120. Latina poseda ca moduri personale :
a. indicativul , optativul si imperativul
b. indicativul conjunctivul si imperativulx
c. indicativul conditionalul si conjunctivul
121. Au aspect si se comporta asemenea substantivelor verbale, modurile:
a. infinitivul, participiul si gerunziul
b. infinitivul, gerunziul si supinulx
c. gerunziul, supinul si participiul
122. Au aspect si se comportament de adjective verbale , modurile:
a. gerunziu si gerundiv
b. supin si participiu
c. gerundiv si participiux
123. Cele 6 timpuri verbale existente in latina se regasesc in totalitate doar in cadrul
modului
a. infinitiv
b. conjunctiv
c. indicativx
124. Timpurile verbale , prezent, imperfect, perfect si mai mult ca perfectul se
regasesc la modul :
a. conjunctivx
b. participiu
c. infinitiv
125. Timpurile verbale prezent si viitor se regasesc in cadrul modurilor:
a. supin
b. gerunziu
c. imperativ, infinitiv, participiux
126. Se mai numeste si participiu viitor pasiv, modul:
a. gerunziu
b. gerundivx
c. participiu
127. Desinentele personale verbale indica:
a. persoana
b. timpul verbal
c. persoana numarul si diateza verbuluix
128. Formele verbale personale si nepersonale deriva de la :
a. tema verbului
b. trei teme verbale ( de prezent, de perfect, de supin)x
c. radicale verbale
129. Cele trei teme verbale se pot deduce:
a. din aspectul verbului
b. din formele lingvistice cu care apar notate verbele latinesti inx
dictionare
c. de la radacina verbului
130. 33. Cea mai importanta tema verbala ( fiindca de la ea deriva 11 forma
verbale ) este:
a. tema de supin
b. tema de perfect
c. tema de prezentx
131. Tema de prezent a verbului se poate observa si deduce de la :
a. indicativ prezent si imperfect
b. infinitiv prezentx
c. indicativ viitor
132. Tema de prefect a verbului se poate observa si deduce de la:
a. infinitiv perfect
b. conjunctiv perfect
c. indicativ perfectx
133. Tema de supin a verbului se poate observa si deduce de la :
a. modul supinx
b. infinitiv prezent
c. indicativ prezent
134. Clasa de conjugare careia ii apartine un verb se poate observa si se deduce de la
:
a. indicativ prezent
b. supin
c. infinitiv prezentx
135. Cele mai putine forme verbale personale deriva in latina de la
a. tema de prefect
b. tema de supin
c. radicale consonantice atematicex
136. Desinentele personale latinesti sunt :
a. active si medio-pasivex
b. universale
c. de prezent si de viitor
137. Indicativul prezent, ca forma verbala personala, are caracteristic sufixul modal
temporal:
a. –ba
b. –b
c. nu prezintax
138. Vocala tematica ( V T ) specifica conjugarii I este :
a. –e- ( cu cantitate lunga)
b. –a –
c. –i –
139. Indicativul imperfect, ca forma verbala personala, are caracteristic sufixul
modal- temporal:
a. –ab. ?x
–bac.?
–b(e)?-
140. Forma verbului tonat reprezinta:
a. un verb unipersonal cu valoare impersonalax
b. un verb anomal
c. un verb defectiv
141. Forma verbului hortari se traduce in latina:
a. a fi indemnat
b. ca indeamna
c. a indemnax
142. Verbul vereor,-eri, veritus sum este:
a. un verb deponentx
b. un verb semideponent
c. un verb anomal
143. Verbele deponente se mai numesc:
a. verbe pasivex
b. verbe medii
c. verbe reflexive
144. Verbele deponente se caracterizeaza prin:
a. flexiune integral medio-pasivax
b. flexiune regulata
c. flexiune activa
145. Verbele semideponente se mai numesc:
a. verbe pe jumatate deponente ?x
b. verbe semimedii
c. verbe semipasive ?
146. Verbele semideponente se caracterizeaza prin:
a. flexiune integral pasiva
b. flexiune reflexiva
c. flexiune activa la tema prezentului si medio-pasiva la tema perfectuluix
147. Exprimarea din romana ei ar fi fugit corespunde formei verbale latinesti:
a. fugissentx
b. fugerant
c. fugerint
148. Exprimarea in romana (el, ea) ar vedea, corespunde formei latinesti:
a. videat
b. videretx
c. videretur
149. La nivelul sufixelor morfologice(flexionare)putem identifica:
a. sufixe de rang primar(S1)
b. sufixe de rang primar (S2)
c. sufixe de rang primar(S1)si sufixe de rang secundar(S2)x
150. Sufixul morfologic datorita caruia putem stabili apartenenta unui verb la cel de
al III-lea tip de conjugare este:
a. vocala e(lung)
b. grupul fonetic ea
c. vocala e(scurtx
151. Pentru exprimarea diatezei medio-pasive latina folosea:
a. desinente personale specifice
b. anumite verbe auxiliare cu sens pasiv
c. forme verbale compuse cu auxiliarul esse si desinente personalex
specifice
152. Indicativul mai mult ca perfect medio- pasiv (pers Isg)al verbului latin deleo,-
ere, delevi, deletum, este:
a. deleveram
b. deletus fui
c. deletus eramx
153. Forma verbala creditus essem se traduce prin:
a. eu as fi crezut
b. eu sa fi crezut
c. eu as fi fost crezutx
154. Intre formele verbale diceris , dixeris:
a. nu exista vreo diferenta morfo – semantica
b. diferenta consta in diateze deosebitex
c. diferenta este de timp si diateza
155. Indicativul viitor pasiv al verbului cado, cadere , cecidi, casum este la persoana
aII-a .sg:
a. cadiris
b. caderisx
c. cadebiris
156. Forma verbala latina ponendus fuit, se traduce in romana:
a. a trebuit sa fie pus
b. a fost pus
c. trebuie pus
157. Exprimarii romanesti cu placere as dori, ii corespunde in latina expresia:
a. libenter velim
b. volo libenter
c. vellem libenterx
158. Forma verbala auditus,-a ,-um erat se traduce in romana:
a. era auzit,-a
b. era audiat,-a
c. fusese auzit,-ax
159. Prezinta omonimie gramaticala verbele de conjugarea a III-a si a IV –a la:
a. indicativul viitor si conjunctivul prezent
b. indicativul prezent si conjunctivul prezent
c. persoana I.sg a indicativului viitor si conjunctivului prezentx
160. In cadrul seriei verbale vincent, vincit, vicit, vincitor ,face nota discordanta in
privinta diatezei:
a. vincitorx
b. vicit
c. vincent
161. Conjunctivul imperfect ca forma verbala personala, are caracteristic sufixul
modal temporal:
a. –reb. ?x
–tec.?
nu prezinta
162. Sufixul modal temporal –nd- se regaseste la modurile:
a. participiu
b. gerunziu si gerundivxx
c. infinitiv
163. Sufixul modal temporal –nt- se regaseste la modurile:
a. gerunziu
b. gerundiv
c. participiu prezentx
164. Sufixul modal temporal –re- se regaseste la modurile:
a. supin
b. participiu
c. infinitiv prezent si conjunctiv imperfectx
165. Imperativul este modul verbal la care exista timpurile :
a. prezent si viitorx
b. prezent si perfect
c. prezent si imperfect
166. Imperativul viitor prezinta :
a. toate cele trei persoane verbale ( la sg. si la pl.)
b. doua persoane verbale ( la sg. si la pl. )x
c. o singura persoana verbala ( la sg. si la pl.)
167. 33. Participiul prezent poseda forme :
a. numai pentru diateza activax
b. pentru ambele diateze ( la sg. si la pl. )
c. numai pentru diateza medio-pasiva
168. Sufixul modal temporal specific indicativului mai mult ca perfectul este:
a. –erib. ?
–erac.?
–ero-?
169. Sufixul modal temporal specific indicativului viitor anterior ( viitor 2) este:
a. –isseb.
–ec.
–eri-
170. Sufixul modal temporal –eri- se regaseste la :
a. conjunctivul perfect si viitorul anteriorx
b. conjunctivul imperfect
c. conjunctivul mai mult ca perfectul
171. Sufixul modal temporal –isse- se regaseste la:
a. conjunctiv perfect
b. indicativ mai mult ca prefectul
c. conjunctiv mai mult ca prefectul si infinitiv perfectx
172. Participiul perfect pasiv este o forma verbala:
a. personala
b. nepersonala(nominala)x
c. auxiliara
173. Participiul perfect pasiv este o forma verbala derivata:
a. de la tema supinuluix
b. de la tema prezentului
c. da la tema perfectului
174. Participiul perfect pasiv este un element component, obligatoriu al:
a. exprimarii diatezei active ?
b. exprimarii analitice a diate?zei medio-pasive
c. exprimarii diatezei reflexive?x
175. Forma verbala agimus ( ago,-ere, egi, actum) reprezinta:
a. persoana I sg. a conjunctivului prezent , diateza activa
b. persoana a III-a pl. a indicativului prezent, diateza activa
c. persoana I pl. a indicativului prezent , diateza activax
176. Selectati forma de conjunctiv mai mult ca perfectul, diateza medio-pasiva de la
verbul :lego,-ere, legi, lectum:
a. legissetis
b. legissemini
c. lecti,-ae,-a essemusx
177. Recunoasteti modul, timpul persoana si numarul formei verbale ducantur( duco,-
ere, duxi, ductum) :
a. indicativ viitor , persoana a III-a pl.
b. indicativ prezent persoana a III-a pl.
c. conjunctiv prezent , persoana a III-a pl.x
178. Selectati forma corecta a modului imperativ ,timpul prezent, persoana a II-a pl.
diateza medio- pasiva a verbului do, dare, dedi, datum:
a. damini
b. datis
c. date
179. Recunoasteti modul, timpul, persoana , numarul si diateza formei verba le
ornata sim ( orno,-are, -avi,-atum ):
a. indicativ prezent , persoana a II-a sg., diateza activa
b. conjunctiv prezent ,persoana I sg. , diateza medio- pasiva
c. conjunctiv perfect , persoana I sg. , diateza medio-pasivax
180. Selectati forma corecta a modului gerundiv ( caz G. pl. ) de la verbul : scribo,-
ere, scripsi, scriptum:
a. scribendorumx
b. scribentium
c. scribentur
181. Recunoasteti modul , timpul, persoana , numarul si diateza formei verbale finient
( finio, -ire, -ivi, -itum) :
a. indicativ prezent , persoana a III-a sg., diateza medio- pasiva
b. indicativ viitor, persoana a III-a pl., diateza activax
c. conjunctiv prezent, persoana a IIIa- pl., diateza activa
182. Forma verbala cantus,-a ,-um, ero,( cano,-ere, cecini, cantum) reprezinta:
a. persoana a II-a sg. a conjunctivului prezent la diateza pasiva
b. persoana I sg. a indicativului prezent la diateza activa
c. persoana I sg. a indicativului viitor anterior la diateza medio –pasivax
183. Verbele defective de seria perfectului sunt:
a. fari, constat, debet
b. aio, inquam
c. contingit, convenit
184. Forma verbala fulget reprezinta:
a. un verb anomal
b. un verb defectiv
c. un verb unipersonal cu valoare impersonalax
185. Verbul veneo,-ire,venui, venitum reprezinta un derivat al verbului:
a. eo, ire, ivi, itum
b. vendo,-ere, vendidi, venditum
c. veno,-ere, venui
186. Forma verbala itur (eo, ire, ivi, itum)este un verb:
a. anomalx
b. defectiv
c. tranzitiv
187. In cadrul seriei verbale:audis , videant, coluit, vult, exista o forma apartinand
unui verb neregulat;aceasta este:
a. coluit
b. videant
c. vultx
188. Forma verbala fungendi (fungor, fungi, functus sum)se traduce in romana:
a. de a indeplinix
b. de indeplinit
c. care trebuie indeplinit
189. Exprimarea din romana eu voi fi suferit este echivalenta formei verbale latinesti:
a. pateris
b. patieris
c. passus erox
190. Forma verbala suasissent (suadeo, suadere, suasi, suasum)se traduce in romana:
a. ei au sfatuit
b. noi vom sfatui
c. ei ar fi sfatuitx
191.
Exprimarea romaneasca voi ati vanat este echivalenta formei verbale latinesti:
a. venareris
b. venati estis
c. venati sitis
192. Recunoasteti modul, timpul, persoana, numarul si diateza formei verbale
tenueratis (teneo,- ere, tenui, tentum) :
a. indicativ mai mult ca perfectul, persoana a II-a pl. , diateza activax
b. conjunctiv mai mult ca perfectul, persoana a-II-a pl., diateza activa
c. indicativ viitor anterior, persoana a-II-a pl., diateza activa
193. Selectati forma corecta a modului infinitiv perfect , diateza medio- pasiva de la
verbul doceo,-ere, docui doctum:
a. doctum,-am, um essex
b. docturus,-a ,-um
c. doctum iri
194. Recunoasteti modul, timpul, persoana numarul si diateza formei verbale
viverentur ( vivo,-ere, vixi, victum) :
a. indicativ imperfect, persoana a-III-a pl. diateza medio-pasiva
b. conjunctiv imperfect, persoana a –III-a pl., diateza medio- pasivax
c. conjunctiv prezent, persoana –III-a pl. diateza medio pasiva
195. Selectati forma corecta a modului indicativ perfect, persoana I pl., diateza
medio- pasiva de la verbul pono,- ere, posui, positum:
a. posuerim
b. posuimusx
c. positi,-ae,-a sumus
196. Recunoasteti modul, timpul, persoana, numarul si diateza formei verbale detur
(do, dare, dedi, datum):
a. indicativul imperfect, persoana a –III-a sg., diateza activa
b. indicativul viitor, persona a III-a pl., diateza medio-pasiva
c. conjunctiv prezent, persoana a –III-a sg. diateza medio-pasivax
197. Forma verbala tangunt (tango,-ere, tetigi, tactum) se traduce in romana:
a. sa atinga(ei, ele)
b. ating (ei, ele)x
c. vor atinge ( ei, ele)
198. Forma verbala ponimini ( pono,-ere, posui, positum) se traduce in romana:
a. am fost pusi( noi)
b. vor fi pusi ( ei, ele)
c. suntem pusi (noix
199. Pentru forma pronominala quamvis selectati forma substantivala corecta:
a. domumx
b. domi
c. domo
200. Flexiunea pronumelui relativ:
a. se realizeaza dupa declinarea I si a II-a
b. este mixta( dupa declinarile I , II, III )x
c. se realizeaza dupa declinarea a III-a
Am incercat sa pun cate un x pentru varianta pe care am ales/o.

Trimis: Dum Feb 11, 2007 1:55 pm Titlul subiectului:

In acest moment, forumul nu permite atasarea de fisiere. Daca se va ajunge la concluzia ca este necesar si ca spatiul de pe server este suficient pentru a permite utilizatorilor sa upload-eze fisiere, voi instala si configura un MOD PHPBB care sa permita acest lucru.
Numai bine,
Andreea
_________________
Andreea - Elena Neagu
Designer www.limbalatina.ro

mseili

manu

mseili

mseili

mseili

mseili

mseili

manu

mseili

Andreea Neagu